România, pe primul loc la nivel european la participarea studenților la stagii de practică prin programul Erasmus+ / O treime dintre tinerii români au participat la mobilități internaționale de orice fel / Ingineria, Afacerile și Medicina domină „piața” mobilităților în străinătate – Raport Eurostudent

32 de vizualizări
Foto: © Vasyl Dolmatov | Dreamstime.com
România se situează pe primul loc la nivel european în ceea ce privește participarea studenților la stagii de practică prin programul Erasmus+, dintre studenții care au participat la mobilități internaționale, arată cele mai recente date Eurostudent. Peste 60% dintre aceștia au avut o astfel de experiență în cadrul principalului program european de profil, în timp ce peste trei sferturi au participat la mobilități temporare de studiu în străinătate, tot prin Erasmus+.

În total, o treime dintre tinerii români au participat la mobilități internaționale de orice fel, conform sondajului pe baza căruia a fost realizat raportul Eurostudent – valul 8, publicat de Institutul de Științe ale Educației. Dintre acești participanți la mobilități internaționale, vasta majoritate optează pentru Erasmus+, conform sursei menționate.

  • Eurostudent este o bază de date fondată de Ministerele Educației din Germania și Olanda, în parteneriat cu Uniunea Europeană. Aceasta este axată pe caracteristicile sociale și economice ale sistemelor de învățământ superior din peste 25 de țări europene. Studiul a fost realizat în perioada 2021-2024 prin aplicarea unui chestionar comun de tip omnibus, pe un eșantion reprezentativ de 16.113 studenți români.

61% dintre studenții români care au avut stagii în afara țării au participat la stagii de practică prin acest program european. Urmează Lituania, Letonia, Spania și Malta, însă la diferențe semnificative față de România: 52%, 50%, 44%, respectiv 42% dintre studenții din aceste țări cu stagii în străinătate au participat la astfel de mobilități ale programului UE.

Foto: Raport Eusotudent VIII

În ceea ce privește ponderea studenților care au participat la mobilități temporare de studiu prin acest program, România rămâne la vârful clasamentului, după Letonia, Estonia și Ungaria, cu aproximativ trei sferturi dintre studenți care au participat la astfel de mobilități. Concret, este vorba despre 77% dintre tinerii români.

  • De remarcat, sunt mai mulți studenți din România, dar și din celelalte state membre UE care aleg mobilitățile temporare de studiu decât cei care optează pentru stagii de practică.
Foto: Raport Eurostudent VIII
Participarea studenților români la mobilități internaționale de orice tip

Raportul analizează participarea studenților la mobilități de studiu, stagii de practică, mobilități de studiu și stagii de practică, dar și alte tipuri de activități de studiu. Cumulat, o treime dintre studenții români au participat la cel puțin o astfel de mobilitate.

Astfel, România se situează pe locul patru la acest capitol, în clasamentul statelor participante la studiu, după Olanda (44%), Spania (40%), Malta (37%) și Estonia (35%).

  • 6% dintre studenții români au participat doar la mobilități de studiu;
  • 3% au participat doar la stagii de practică;
  • 2% au participat atât la mobilități de studiu, cât și la stagii de practică;
  • 24% au participat la alte activități de studiu.

De precizat, ponderea studenților români care aleg mobilități de studiu, adică activități care se desfășoară pe o durată de câteva luni, este mai redusă decât în majoritatea statelor. România este la același nivel cu Slovacia, Irlanda, Ungaria, Croația, Polonia și Azerbaijan.

Cei mai muli studenți care aleg acest tip de mobilități sunt cei din Norvegia (10%), Malta și Estonia (9%) și Danemarca (8%).

Foto: Raport Eurostudent VIII
Caracteristici sociodemografice ale studenților cu experiență de mobilitate internațională

Majoritatea studenților români care aleg mobilități de studiu de orice fel în străinătate sunt, potrivit datelor, de sex masculin (37%) și au vârste cuprinse între 25 și 29 de ani (43%). Cei mai mulți – 41% – sunt înscriși la programe de studii extinse, adică licență și master integrat.

Aproximativ o treime dintre aceștia sunt dependenți de ajutorul financiar din partea familiei (32%), în timp ce 35% se întrețin din salariul câștigat. 27% dintre aceștia sunt dependenți financiar de sprijinul obținut din venituri publice.

În plus, studenții care au dificultăți financiare au participat aproape la fel de mult la aceste programe ca studenții care nu au. 34% dintre ei au dificultăți financiare, în timp ce 36% au o situație financiară bună.

Foto: Raport Eurostudent VIII
Domeniile în care studiază studenții care optează pentru aceste activități

Există diferențe majore în distribuția pe domenii a studenților români care au optat pentru mobilități internaționale. Cei mai mulți studiază în domeniile inginerie, producție și construcții (20%), afaceri și administrație (15%) și medicină și stomatologie (14%).

La polul opus sunt studenții de la Asistență Socială, Servicii, Farmacie (1%), Arhitectură și ubranism și Științe umaniste (2%). Procentul este redus și în cazul studenților care se pregătesc să devină profesori: doar 4% dintre aceștia participaseră la o asemenea activitate la momentul realizării studiului.

Foto: Raport Eurostudent VIII

Foto: © Vasyl Dolmatov | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cel mult 22 de elevi în clasă pentru toți anii de școală, ore de gimnaziu organizate nu mai devreme de 9 dimineața, studierea istoriei tuturor marilor religii la ora de Religie, să se reanalizeze examenul la Colegiile naționale – propuneri ale Alianței “O voce pentru Educație”, de modificare a proiectului Legii învățământului preuniversitar

Numărul maxim de elevi într-o clasă ar trebui limitat la 22 și la nivel de gimnaziu și liceu, în loc de 26-28, cât prevede proiectul Legii învățământului preuniversitar, iar legea…
Vezi articolul

Descentralizarea deciziei privind cursurile online și față în față va merge “la nivel de profesor” în cadrul Universității Babeș-Bolyai / Unele facultăți nu fac nimic online, pragul stabilit la nivel central este de maxim 45% – rectorul Daniel David

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca descentralizează decizia privind desfășurarea cursurilor față în față sau online până la nivel de profesor, nu doar la nivel de facultate sau program de studii, a…
Vezi articolul

„Îngrijorare” față de felul cum vor fi asigurate resursele pentru creșterile salariale și de burse în universități – Consorțiul Universitaria cere ca situația să fie „clarificată cu celeritate”

Consorțiul Universitaria, ce reunește multe dintre cele mai mari universități din țară, își exprimă îngrijorarea față de felul în care vor fi asigurate resursele pentru creșterile salariale și de burse…
Vezi articolul