România rămâne în 2024 țara din Uniunea Europeană cu cel mai mare procent al tinerilor care nu sunt nici la muncă, nici la școală și nici în formare profesională (NEET), asta arată datele Eurostat. Aproape unul din cinci tineri români cu vârste între 15 și 29 de ani este NEET, în timp ce media UE a scăzut constant la puțin peste 11%, asta deși în România în ultimii 10 ani au fost mai multe politici publice axate pe această temă și peste 410 milioane de euro cheltuite din fonduri europene pentru reducerea numărului de tineri aflați în această situație, potrivit unui studiu publicat în 2025 în Revista Calitatea Vieții.
Seria de date Eurostat arată că România nu a reușit o reducere structurală a fenomenului NEET în ultimul deceniu. După un nivel foarte ridicat – 20,9% în 2015 – ponderea tinerilor NEET a scăzut lent până la 16,6% în 2020. Această evoluție a fost însă inversată după pandemie, când procentul a urcat din nou la 20,3% în 2021 și a rămas blocat în jurul valorii de 19% în anii următori – 19,8% în 2022, 19,3% în 2023 și 19,4% în 2024. În același interval, media Uniunii Europene a scăzut constant, de la peste 15% în 2015 la aproape 11% în 2024, accentuând decalajul României față de restul statelor membre.

România este singura țară din UE care, deși a beneficiat de finanțări europene consistente dedicate tinerilor, a rămas blocată la cel mai ridicat nivel al tinerilor NEET din Uniune, conform datelor Eurostat analizate de Edupedu.ro. Doar Italia și Grecia au avut valori comparabile în urmă cu un deceniu, însă ambele au înregistrat scăderi semnificative până în 2024: -10,5 puncte procentuale în 9 ani în Italia și -9,9 puncte procentuale în Grecia.
De ce nu au funcționat politicile publice finanțate cu sute de milioane de euro explică un studiu publicat în 2025 în revista de specialitate Calitatea Vieții, semnat de Irina Lonean, cadru didactic asociat la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, care analizează implementarea Garanției pentru Tineret prin Programul Operațional Capital Uman 2014–2020, finanțat cu peste 430 de milioane de euro din fonduri europene.
Studiul arată că România nu doar că nu a reușit să transforme aceste fonduri într-un impact durabil, dar a ratat mecanismele esențiale ale politicii. „Faptul că, în ciuda unei finanțări generoase din fonduri europene, rata NEET din România rămâne foarte ridicată subliniază o lecție esențială: resursele sunt necesare, dar nu suficiente”, arată autoarea în concluzii.
Una dintre cauzele centrale ale eșecului a fost întârzierea masivă a identificării și înregistrării tinerilor NEET – condiție obligatorie pentru accesul la orice formă de sprijin. Această etapă-cheie a fost amânată până la finalul anului 2017, ceea ce a comprimat implementarea efectivă a proiectelor într-un interval extrem de scurt. „Majoritatea proiectelor care ofereau servicii și sprijin tinerilor NEET au fost implementate într-o fereastră de timp limitată, în 2018 și apoi abia în perioada 2022–2023, după pandemia COVID-19”, arată analiza.
Datele oficiale citate în studiu indică diferențe majore între țintele asumate și rezultatele obținute. Doar 13% dintre tinerii NEET vizați au fost reintegrați în programe de tip „A doua șansă”, iar numai 2,2% au reușit să finalizeze aceste programe. În cadrul Inițiativei pentru Ocuparea Tinerilor, mai puțin de un sfert dintre participanți au primit o ofertă de muncă, educație sau formare la finalul intervențiilor, iar sub 15% s-au angajat în termen de șase luni.
Un alt factor major de eșec a fost designul rigid al apelurilor de proiecte, cu cerințe considerate „restrictive sau nerealist de ambițioase”, precum angajarea a cel puțin 50% dintre participanți și calificarea a 80% dintre aceștia într-un timp foarte scurt. Aceste condiții au redus drastic numărul de aplicanți și au limitat extinderea intervențiilor la scară națională.
România se remarcă și prin cel mai mare decalaj de gen din Uniunea Europeană în rândul tinerilor NEET, decalaj care crește odată cu vârsta. Cu toate acestea, politicile analizate au fost aproape complet lipsite de măsuri adaptate nevoilor tinerelor femei. Deși documentele programatice prevedeau servicii complementare, precum sprijin pentru îngrijirea copiilor, acestea nu au fost implementate. Studiul arată că tocmai responsabilitățile familiale și lipsa serviciilor de îngrijire reprezintă principala barieră structurală care menține multe tinere în afara educației și a pieței muncii.
Analiza mecanismelor de funcționare arată că intervențiile finanțate au produs rezultate mai ales pentru tinerii deja motivați să muncească sau să își continue studiile. „Principalul mecanism care a dus la rezultate a fost motivația intrinsecă a unor tineri din grupul-țintă”, notează autoarea, subliniind că aceștia nu erau, de fapt, cei aflați în cea mai mare dificultate.
Concluzia studiului este că poziția României pe primul loc în UE la ponderea tinerilor NEET nu este rezultatul lipsei de fonduri, ci al unei combinații de capacitate instituțională redusă, blocaje legislative, politici rigide și lipsa adaptării intervențiilor la realitățile sociale. „Cazul României arată că ceea ce funcționează într-un stat membru poate eșua în altul, nu pentru că politica este greșită în sine, ci pentru că mecanismele și condițiile de implementare sunt diferite”, concluzionează Irina Lonean.
- Irina Lonean este doctor în științe politice, cu titluri obținute la Université libre de Bruxelles și Universitatea din București, și este licențiată în drept. Cercetarea și activitatea sa profesională combină dreptul și politicile publice, cu accent pe modul în care politicile se traduc în practici concrete. Are peste 15 ani de experiență în domeniul tineretului, cu un focus constant pe incluziunea tinerilor, și este expertă în monitorizarea și evaluarea politicilor, programelor și proiectelor publice din domenii precum tineret, educație formală și non-formală, ocuparea forței de muncă, incluziune socială, bună guvernare, participare publică și integritate. Irina Lonean a lucrat timp de 12 ani în organizații neguvernamentale și think-tank-uri din România și din mediul internațional, implicate în promovarea drepturilor omului, democrației, integrității și incluziunii tinerilor. A realizat evaluări de politici și programe pentru instituții precum Guvernul României, UNICEF România și Transparency International. În 2016, a fost consilier personal al ministrului adjunct pentru tineret din cadrul Ministerului Tineretului și Sportului.
3 comments
Problema nu este nici pe departe TikTok. Aici e vorba de incompetenta, birocatie distructiva, lipsa de colaborare intre institutii si smecherie romaneasca. Cauzele sunt sistemice. Sunt aceleasi oscilatii ca la abandonul scolar.
De acord.
Intr-adevar, lipsa de interes pentru scoala si prea mult interes pentru tiktok……