Sorin Cîmpeanu schimbă referința pentru bugetul alocat educației, de la PIB la bugetul național: “Susțin alocarea a cel puțin 15% din bugetul național” / Aceasta ar însemna doar puțin mai mult decât banii de acum și tot sub 6% din PIB cât prevede legea, procent calificat drept “himeră” de către ministru 

2.424 de vizualizări
Foto: © Bowie15 | Dreamstime.com
“Sunt printre cei care susțin alocarea a cel puțin 15% din bugetul național pentru cheltuielile din educație (…) Mai mult de un leu din șapte din bugetul național, în opinia mea, trebuie să fie alocat educației”, a spus vineri, într-o conferință, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu. El schimbă, astfel, referința pentru calculul fondurilor alocate educației, în condițiile în care legal și procedural era folosit ca referință, până acum, Produsul Intern Brut. În condițiile actuale, procentul prezentat de ministru ar însemna, în continuare, doar puțin mai mult decât cel de acum și, în continuare, mult sub ținta de 6% din PIB pentru educație, prevăzută de lege și calificată de ministru drept “himeră”.

Într-o conferință pe tema testărilor standardizate,organizată vineri de EducațiePrivată.ro, ministrul Cîmpeanu a spus de ce preferă să folosească noua referință – bugetul național:

  • “15% se raportează la bugetul național. Nu mai este acea himeră 6% raportat la PIB. Produsul intern brut se confirmă abia la finalul anului viitor, iar bugetul se face la începutul anului. Dacă te raportezi la același moment, 15% dintr-un buget pe care deja îl ai în față cred că e mult mai ușor de verificat dacă ne dorim într-adevăr să susținem educația prin finanțare sau nu.”

Produsul Intern Brut este folosit ca referință atât pentru că e prevăzut ca reper în lege *(prin ținta de 6%, nerespectată în ultimii 11 ani), cât și pentru că este referință statistică ce permite comparații și agregări de date la nivel internațional, prin Eurostat, de exemplu.

Ce ar însemna schimbarea de referință propusă de ministru, raportat la condițiile actuale?
  • În prezent, conform cadrului comun de raportare, bugetul alocat Ministerului Educației pentru 2022 este de 29,98 de miliarde de lei, însemnând 2,28% din PIB pe baza PIB-ului prognozat de Comisia Națională de Prognoză anul trecut și folosit pentru construirea bugetului pe 2022. Este cea mai mică alocare din ultimii 3 ani și reprezintă mult sub jumătate din ținta stabilită prin Legea educației naționale din 2011, care prevede, la articolul 8, că educației trebuie să i se aloce minimum 6% din Produsul Intern Brut.
  • Bugetul de stat e stabilit la venituri de 216,4 miliarde de lei. Raportat la acest buget, bugetul actual al educației, aflat mult sub pragul prevăzut de lege, înseamnă 13,85% din veniturile la buget, adică foarte puțin sub totalul invocat acum de ministru ca aspirație pentru un buget potrivit pentru sectorul educației.
  • Bugetul estimat la nivel național pentru anul viitor de către Ministerul de Finanțe este de 244,94 miliarde de lei. 15% înseamnă 36,74 miliarde de lei. Aceasta ar însemna o creștere a bugetului de doar 22% față de anul în curs, iar raportat la bugetul general creșterea ar fi de doar 2,7%.
  • Raportat la PIB-ul revizuit în această primăvară de Comisia Națională de Prognoză (1.327,9 miliarde), bugetul educației pe anul în curs este de 2,26% din PIB. Raportat la estimarea bugetară pentru 2023 a CNP (1.460,7 miliarde), cei 36,74 miliarde de lei, cât ar însemna 15% din buget, ar reprezenta 2,52% din PIB, adică tot sub jumătate din ținta de 6% prevăzută de lege. 
Declarațiile făcute de ministrul Sorin Cîmpeanu pe această temă, la conferința de vineri, detaliat:

Sorin Cîmpeanu: “Am menționat creșterea de la 1 la 3,6 miliarde de euro (n.red.: prin PNRR). Dar bugetul național trebuie să rămână o componentă de bază. Și, de aceea, sunt printre cei care susțin alocarea a cel puțin 15% din bugetul național pentru cheltuielile din educație. Repet. Cel puțin 15% din bugetul național. Mai mult de un leu din șapte, din bugetul național,, în opinia mea, trebuie să fie alocat educației. Susțin salarizarea motivantă a profesorilor, pentru că sistem de educație performant, fără profesori, nu o să ne putem imagina multă vreme de acum încolo. Nu cred că va dispărea profesia de dascăl. Cred însă că în spatele titulaturii de profesor, dascăl, vor sta competențe diferite de cele din trecut. Va fi, mult mai degrabă, mult mai mult un facilitator de învățare și un mentor pentru elevi și pentru colegii mai tineri, decât a fost până acum. 

Moderatoare: 15% sună aproape SF, dacă ne uităm la discuțiile despre procente. Eu sper să fie mai mult science decât fiction.

Sorin Cîmpeanu: Eu ca ministru al educației spun public – nu știu să rezolv problemele din educație fără resurse financiare. 15% se raportează la bugetul național. Nu mai este acea himeră 6% raportat la PIB. Produsul intern brut se confirmă abia la finalul anului viitor, iar bugetul se face la începutul anului. Dacă te raportezi la același moment, 15% dintr-un buget pe care deja îl ai în față cred că e mult mai ușor de verificat, dacă ne dorim într-adevăr să susținem educația prin finanțare sau nu. Mai apoi, ca să închei ideea, nu poți avea școală de calitate… Obiectivele majore ale proiectului România educată sunt performanța în educație deopotrivă cu echitatea în educație, accesul la învățământ de calitate pentru toți elevii, iar aceste lucruri nu pot fi realizate cu o salarizare slabă a profesorilor, fără profesori. Nu poți să convingi un absolvent de top dintr-o universitate românească să îmbrățișeze cariera didactică atât timp cât nu îi vei oferi un salariu motivant. De aceea am fost de acord cu solicitări care spun că un profesor debutant ar trebui să aibă un sfert din salariul maxim din grilă sau să aibă deja salariul mediu pe economie, încă de la intrarea în sistem, coroborat cu nevoia de creșterea finanțării la 15% din bugetul național.”

Citește și:
Guvernul României „pune cruce” finanțării Educației – va fi în jurul a 2,4% din PIB până în 2070, potrivit Programului de convergenţă aprobat pentru a fi trimis la Comisia Europeană / În programul de guvernare Executivul se angajează să susțină 6% din PIB până în 2024

Foto: © Bowie15 | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


1 comentariu
  1. Pai 15% este ok, intr-o tara normala, acolo unde se intampla ca nivelul de colectare sa se ridice la 40% din PIB. Dar intr-o tara ca Romania, unde nivelul de colectare este 28%, 15% nu inseamna decat… 4.2%
    Chiar si 4.2% ar fi mai bine decat putin peste 2%.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

Mobilizare fără precedent pentru transport școlar gratuit: elevii români și maghiari, studenții, o parte din sindicate, părinții și ONG-uri cer Parlamentului să respingă OUG nr. 51/2019 care elimină transportul din sfera serviciilor publice

Mobilizare fără precedent, pentru obținerea transportului gratuit pentru elevii din România. Consiliul Național al Elevilor, Uniunea Liceenilor Maghiari din România, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești, Consiliul Tineretului, organizația Salvați Copiii,…
Vezi articolul

Ministerul Educației a fost dat în judecată de Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilități, pentru refuzul de a-i aloca unei fetițe de clasa a II-a profesor de sprijin la clasă

Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilități anunță că a dat în judecată Ministerul Educației și Inspectoratul Școlar Județean Covasna, pentru refuzul de a-i aloca unei eleve cu dizabilități un…
Vezi articolul

Plățile împrumuturilor studențești din SUA au fost amânate pentru încă patru luni. Joe Biden a acceptat să taie câte 10.000 de dolari din datoriile fiecărui student care a făcut împrumut pentru studii

Plățile federale ale împrumuturilor studențești din SUA vor fi amânate până la 31 ianuarie 2022, după cum a anunțat Departamentul Educației săptămâna trecută, potrivit publicației 19FortyFive. Cu toate acestea, departamentul…
Vezi articolul