Săptămâna asta voi semna două ordine, spune ministrul Educației și Cercetării, Daniel David: Unul este legat de temele pentru acasă, care au devenit o corvoadă. Altul vizează elevii din zonele dezavantajate, care vor studia online, cu profesori din școlile de succes din România, disciplinele la care nu există profesori calificați în școlile lor

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a anunțat că va semna două ordine de ministru în decursul acestei săptămâni. Unul dintre ele va reglementa temele elevilor, astfel încât acestea să nu încurce procesul educațional și să nu îi streseze pe elevi, a precizat acesta vineri, 4 decembrie. Cel de-al doilea ordin vizează elevii din zonele dezavantajate: școlile din aceste zone vor intra în parteneriate cu școlile de succes din țară, iar elevii vor studia online, cu profesori de la aceste școli partenere, disciplinele la care nu există profesori calificați în unitățile de învățământ la care sunt înscriși. Anunțul a fost făcut la o dezbatere organizată de Comisia pentru Învățământ din Senatul României.

„Săptămâna asta vor fi două ordine pe care intenționez să le semnez: cel legat cu temele pentru acasă, pentru că și temele pentru acasă au devenit o corvoadă și cred că acel termen sau acea reglementare va ajuta și elevii, va ajuta și profesorii, astfel încât să avem niște repere prin care temele să fie parte din procesul educațional. Să nu încurce procesul educațional”, a explicat Daniel David.

„Dacă temele devin sursă de stres, degeaba dai teme pentru acasă, fiindcă, repet, creezi conflicte între copiii, școală, părinți și cred că este un ordin care va contribui la calitatea vieții pentru toți – și pentru elevi, și pentru profesori”, a mai adăugat el.

Al doilea ordin de ministru care ar urma să fie adoptat are ca obiectiv îmbunătățirea viitorului elevilor din zonele dezavantajate, pentru că, „dacă ești un elev care te afli în mediul rural, statistic vorbind, sau nu mai vorbesc de mediul dezavantajat, șansa de reușită în viață este foarte mică, ca să nu mai spun succesul la examenele naționale sau la Bacalaureat”, a motivat acesta.

Documentul oficial va pune bazele parteneriatelor între școlile din zonele dezavantajate și cele de top din marile orașe, a subliniat Daniel David. Potrivit lui, profesorii de la școlile din orașe precum București, Cluj, Iași, Timișoara se vor ocupa de partea de predare, în sistem online, iar profesorii necalificați de la școlile la care sunt înscriși acești elevi vor desfășura activități practice și îi vor ajuta pe copii să rezolve temele.

„Foarte important, ordinul de vineri vine în această logică: o școală cu performanță bună, o școală suport, mentor dacă vreți, intră în parteneriat cu o școală care are nevoie de ajutor pentru dezvoltare. Una din Cluj sau din București cu una din Munții Apuseni. Și așa n-avem profesori calificați în aceste zone dezavantajate sau n-avem suficienți profesori calificați”.

„Nu văd de ce unele cursuri la materiile principale nu pot fi susținute online. Conexiunea online avem, dotările le avem, de către profesori calificați din București, Cluj, Iași, Timișoara, iar profesorii care n-au calificarea în zona respectivă pot continua activitățile practice, temele cu copiii și așa mai departe”, a completat ministrul.

Acesta a precizat că această măsură „va contribui la o creștere a calității vieții, la o creștere a bunăstării, ca să spun așa, a celor care se află în școli – copii, profesori, personal administrativ”. Daniel David a mai declarat că rămâne deschis la sugestii referitoare la cele două ordine: „orice concluzii care credeți că mă ajută în acest demers, aștept să le primesc astfel încât să le putem și implementa”.

Despre temele pentru acasă

Regulile privind temele pentru acasă au fost puse în consultare publică de Ministerul Educației și Cercetării miercuri, 19 noiembrie. Printre principalele prevederi din proiectul de ordin se numără:

• Tema suplimentară devine facultativă;
• Timpul maxim pentru teme pentru elevii din primar este  de maximum 1 oră, iar pentru gimnaziu și liceu este de maximum 2 ore;
• Temele pentru vacanță nu mai sunt obligatorii;
• Directorul și dirigintele, obligați să monitorizeze și să limiteze temele dacă nu se respectă regulile;
• Se introduce pentru prima dată feedbackul anual obligatoriu de la elevi și părinți 

Lista completă a prevederilor poate fi consultată aici.

În luna aprilie, ministrul Educației și Cercetării a declarat, la prezentarea raportului săptămânal, referitor la temele elevilor, ca dirigintele să aibă grijă de coordonarea între profesori, „pentru a nu încărca, într-adevăr, mai mult decât este cazul copiii”. Acesta a afirmat că „temele n-ar trebui la nivelul învățământului primar să depășească o oră pe zi, 2 ore la gimnaziu și la învățământul liceal.”

în luna martie, ministrul Educației și Cercetării le-a transmis părinților îngrijorați că elevii primesc prea multe teme „să sesizeze dirigintele, directorul școlii”. Dacă nu primesc răspuns, să se îndrepte spre inspectorat și abia apoi la minister, a spus acesta.

Recent, Luciana Antoci, consilier pe probleme de educație în Cancelaria premierului Ilie Bolojan, a subliniat că „nu timpul petrecut la birou în rezolvarea unor teme interminabile ajută în dezvoltarea copilului, ci temele de calitate și timpul liber pe care copilul trebuie să-l aibă alături de părinte”.

Adriana Iancu, profesoară de Limba română și directoare a Școlii Gimnaziale nr. 206 din București, a declarat, pentru Prima TV, că „temele nu trebuie privite numai din perspectiva aceasta a formării, a învățării imediate”. Aceasta este de părere că temele sunt „un exercițiu, în primul rând, pentru gestionarea timpului, pentru gestionarea atenției”.

Dana Bobocea, directoarea Colegiului Național Grigore Moisil din București, a spus, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că elevii trebuie să vină să spună profesorului dacă a înțeles sau nu a înțeles ceva din temă sau din lecția predată. Dacă lucrurile sunt în neregulă, abia atunci să solicite ajutorul unui alt profesor, consideră Dana Bobocea.

Un studiu experimental condus de cercetătorul Dacian Dolean, care a explorat impactul temelor asupra elevilor de clasa a III-a, la Română și la Matematică, a întors „efecte uriașe la dezvoltarea cunoștințelor (2.58), dar și la rotunjirea numerelor naturale (0.71) și la aflarea termenului necunoscut (0.20)”, în condițiile în care „efectele medii ale programelor de intervenție educațională sunt în general pe la 0.1 dintr-o abatere standard”, a explicat acesta pentru Edupedu.ro.

Cercetătorul a declarat, într-un interviu acordat Edupedu.ro, că a derulat cercetarea pornind „de la premisa că la clasa a III-a timpul de rezolvare a temei pentru acasă nu ar trebui să depășească 40 de minute”. O altă specificitate a acestui experiment a fost implicarea părinților elevilor, care au fost sprijiniți cu ghiduri create special pentru ei să își ajute copiii cu efectuarea temelor pentru acasă.

În februarie 2023, Oana Moraru, educatoare, expert educațional și director de școală privată, a explicat de ce părinții trebuie să îi ajute pe copii la teme, în special în primele clase: “Recomand părinților, cel puțin la clasele I și a II-a, să-și dedice cât mai mult timp temelor copiilor și să se oprească din a formula în jurul lor expresii de genul: hai mai repede, să le terminăm ca să te joci, hai mai repede, hai să nu le mai lăsăm pe ultima sută de metri, să scăpăm de ele”. “Felul în care privim noi învățarea se duce în sistemul copilului ca un virus”, a spus Oana Moraru în podcastul Cu capul în Nori.

„Tema nu trebuie să fie o pedeapsă sau o armă. Tema trebuie să fie efectiv o posibilitate ca el (elevul – n.red) să-și consolideze acasă, să-și însușească foarte bine ceea ce a învățat la școală, să-și întipărească lucrurile acelea în minte, atât”, a precizat Florentin Gheorghe, profesor de Limba română, la Radio România Actualități.

Elevii din mediul rural

În anul 2023, peste 3.400 de profesori necalificați pentru disciplina pe care o predau au avut ore în școli. Ligia Deca, ministra educației de la acel moment, a declarat că „cineva va intra la clasă” mai ales în mediul rural, unde sunt „situații dificile” la găsirea profesorilor de științe.

La Evaluarea Națională din anul 2025, doar doi elevi înscriși la școli din mediul rural au obținut nota 10 la ambele probe ale examenului, după cum a semnalat Edupedu.ro la momentul respectiv. Cu un an în urmă, un singur elev reușise această performanță.

Potrivit informațiilor publicate de Ministerul Educației și Cercetării, 30.09% dintre elevii din mediul rural au obținut medii sub 5.00.

• 37.67% dintre elevii înscriși la școli din mediul rural au obținut medii între 5 și 7.
• 28.21% dintre ei au medii între 7 și 9, iar 0.79% au obținut medii peste 9.

Doi din cinci elevi din mediul rural nu au reușit să obțină nota 5 la proba de Matematică, la Evaluarea Națională 2025 – aproape de două ori mai mult decât media națională a elevilor cu note mai mici de 5 la această probă, potrivit rezultatelor înainte de contestații. Aproape o treime dintre elevi nu au reușit să ia medii de 5 sau peste, procent de trei ori mai mare decât cel înregistrat la nivel urban.

Doar doi elevi înscriși la școli din mediul rural au obținut nota 10 la ambele probe ale Evaluării Naționale, potrivit rezultatelor publicate în urma contestațiilor. 

În 2024, Edupedu.ro semnalase o creștere accentuată a procentului de elevi din rural care nu au reușit să ia note peste 5 la Matematică, procent ce se apropia de 50%. Acum, la această probă, se revine la nivelul din 2023, când circa 40% dintre elevii din rural nu reușeau să atingă pragul. 

Cătălin Zaman, director la Școala Învățător „Nicolae Ispas” din Clondiru, Buzău, a afirmat că „avem copii în mediul rural care vin la școală pentru că e mai cald acolo decât acasă”. „Cum să aibă rezultatele celor din mediul urban la Evaluarea Națională?”, a mai adăugat el.

În iulie 2025, o profesoară care predă în mediul rural a declarat că „măsurile fiscale încalcă drepturile copiilor la educație, iar profesorii navetiști își riscă nu doar stabilitatea financiară, ci și echilibrul emoțional și profesional”.