Aproape 36% din PIB-ul României se pierde anual ca urmare a sărăciei în rândul copiilor, consemnează Salvați Copiii România în cel mai recent raport. Reprezentanții organizației au explicat că „un tânăr care părăsește timpuriu educația poate genera, de-a lungul vieții, costuri estimate între 1 milion și 2 milioane de euro”. Raportul aduce nouă concluzii referitoare la acest fenomen – printre care și aceea că sărăcia este doar rezultatul politicilor pe care statele le-au ales, „nu ceva de neevitat” – și oferă recomandări pentru eradicarea sa până în anul 2050.
- Amintim că 33.8% dintre copiii cu vârste sub 18 ani din România erau expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială în anul 2024, potrivit datelor Eurostat semnalate de Edupedu.ro. În plus, România este țara cu cei mai mulți copii cu vârste preșcolare care nu sunt înscriși la grădiniță (27,3%) – de aproape trei ori mai mult decât media europeană.
- România este de patru ani pe primul loc în UE la părăsirea timpurie a școlii, arată datele Eurostat. În 2024, 16,8% dintre tinerii români care în anul 2024 aveau vârste între 18 și 24 de ani au părăsit timpuri școala. Fenomenul este în creștere în țara noastră, spre deosebire de celelalte țări europene, în care procentele scad.
„Persistența sărăciei în rândul copiilor afectează grav bugetele și productivitatea țărilor. La nivelul statelor membre ale OCDE, povara generată în fiecare an de dezavantajele suferite în copilărie este estimată la un nivel de 3,4% din PIB”, se arată în raport.
„Un tânăr care părăsește timpuriu educația poate genera, de-a lungul vieții, costuri estimate între 1 milion și 2 milioane de Euro. În România, statul membru UE cu cea mai ridicată rată de părăsire timpurie a școlii, costul cumulat al acestui fenomen este estimat la un nivel de 35,67% din PIB”, mai precizează reprezentanții Salvați Copiii România.
Raportul vine cu nouă concluzii despre acest fenomen, la care se adaugă recomandări. Recomandările integrale pot fi consultate în raportul atașat mai jos în articol.
Prima concluzie trasă este că „sărăcia în rândul copiilor este rezultatul politicilor pentru care s-a optat – nu ceva de neevitat”. Este nevoie „de implementarea soluțiilor existente, de investiții adecvate și de voință politică pe termen îndelungat”, de crearea unei strategii europene comune pentru combaterea sărăciei până în anul 2050 și introducerea unor ținte de reducere a sărăciei de către Uniunea Europeană și guvernele statelor membre.
O altă concluzie este aceea că „asigurarea de servicii integrate este esențială pentru oferirea de sprijin eficient”. Organizația recomandă realizarea unei analize de impact privind drepturile copiilor și orientarea finanțărilor UE spre stimularea colaborării între sectoare la nivel național, local și regional, dar și crearea unor condiții favorabile pentru dezvoltarea sistemul integrate de sprijin pentru copii și părinții acestora.
Salvații Copiii România a mai concluzionat că „universalitatea țintită combină echilibrat echitatea și eficiența”. Autoritățile din fiecare stat trebuie să introducă „mecanisme progresive de finanțare și sprijin țintit pentru accesul la serviciile sociale” și să implementeze „pachete integrate de protecție sociale axate pe copil care să combine în mod strategic transferurile de bani, serviciile universale și componentele de sprijin țintit”.
„Este nevoie de o finanțare sustenabilă și centrată pe copil”, mai atrag atenția reprezentanții organizației. Este nevoie ca autoritățile naționale să adopte instrumente bugetare cu accent pe drepturile copilului, care să devină obligatorii pentru statele membre. În plus, fiecare instrument de finanțare utilizate de Uniunea Europeană trebuie să fie puse în aplicare după analizarea impactului asupra copiilor.
„Calitatea serviciilor trebuie să conteze la fel de mult ca gradul lor de acoperire”, se mai menționează în raport. Organizația recomandă stabilirea unor „standarde minime de calitate pentru serviciile aflate sub umbrela Garanției Europene pentru Copil, dublate de investiții în forța de muncă și infrastructură” și recunoașterea societății civile și a organizațiilor de copii și tineret ca „inovatori în domeniu”, care trebuie implicați în proces.
Celelalte concluzii ale Salvați Copiii România:
- „O monitorizare mai bună și datele dezagregate sunt esențiale”;
- „Participarea reală a copiilor și a societății civile trebuie să fie instituționalizate”;
- „Eradicarea sărăciei în rândul copiilor din Europa reprezintă cea mai inteligentă investiție”;
- „Consolidarea Garanției Europene pentru Copil în vederea atingerii nivelului maxim de impact”.
Conform raportului, copiii cei mai afectați de sărăcie sunt:
- copiii din familiile rome (cu un risc de sărăcie de 78%);
- copiii din mediul rural (cu un risc de sărăcie sau excluziune socială de 41,7%);
- copiii din familii monoparentale (36,5%) sau din familiile numeroase (50,9%);
- copiii din familiile refugiate în urma izbucnirii războiului în Ucraina: sub o treime din aceste familii (28,4%) afirmând că pot face față tuturor nevoilor sau celor mai multe dintre acestea;
- copiii ai căror părinți au un nivel scăzut de educație: 75,8% dintre ei se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, în comparație cu 5,9% dintre copiii ai căror părinți au studii universitare
La baza sărăciei în rândul copiilor stau investițiile insuficiente în copii. Potrivit datelor Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene utilizate în raport, România cheltuie 12,8% din PIB pentru protecție socială, 3,3% pentru educație și 4,7% pentru sănătate.
Se adaugă și alți factori:
- lipsuri în procesul de colectare a datelor și monitorizare a factorilor de vulnerabilitate precum apartenența etnică sau plecarea copiilor în străinătate;
- lipsa de predictibilitate a fondurilor, care „nu beneficiază de o planificare multianuală sau de predictibilitate, ceea ce limitează sustenabilitatea intervențiilor”.
DOCUMENT Raportul „Sărăcia în rândul copiilor” – Salvați Copiii România
Matei Pop
Diana Ghimiși
Doru Căstăian
Raluca Pantazi
Redacția
1 comment
Cui ii pasa?