Cercetătorul în științele educației și expertul educațional Șerban Iosifescu vorbește despre discrepanța între „vorbele politicienilor” și rezultatele PISA 2022. Într-o postare recentă pe Facebook el subliniază că aproximativ 40% dintre elevii români au avut rezultate slabe la toate domeniile PISA, fără niciun progres în ultimele decenii, în ciuda reformelor și a banilor europeni cheltuiți.
- România a fost penultima în UE și pe locurile 45-48 din 81 de țări și teritorii din lume, la cele trei evaluări principale PISA 2022: matematică, științe, citire, cu aproape de 3 ori mai puțini elevi de top și de 2 ori mai mulți elevi sub pragul alfabetismului funcțional, față de media OCDE.
Redăm textul postat de Șerban Iosifescu:
„De ce nu convin datele de la PISA:
– Persistența unor rezultate slabe pe toate cele trei domenii (circa 40% din populația țintă) și niciun progres semnificativ în ultimii 20 de ani, în ciuda «reformelor» și programelor anunțate cu surle și trâmbițe și în ciuda miliardele de euro cheltuite din bani europeni.
– Într-un sistem plin cu olimpici, procentul rezultatelor bune (nivelurile 5 și 6 de proficiență) este mult sub media OECD: 4% față de 9% la matematică, 2% față de 7% la lectură și 1% față de 7% (!!!) la științe (apropo de încrederea populației în știință).
Acestea sunt faptele, datele, care nu se pupă cu vorbele politicienilor și care explică:
– De ce arată așa cum arată clasa politică și instituțiile statului: participanții la PISA 2000, 2003, 2006, 2009, 2012 și chiar 2015 au votat în ultimele alegeri (uitați-vă la participarea la vot și la distribuția voturilor pe grupe de vârstă) și devin tot mai numeroși în rândul demnitarilor și în instituțiile publice.
– Neîncrederea quasi-totalității populației, indiferent de orientarea politică, în sistemul de educație, în general, precum și în «măsurile» și «programele» de reformă clădite pe vorbe și implementate din pix, în special”, a scris Șerban Iosifescu.
Informații de context
România nu a înregistrat niciun progres relevant, în cinci ani, față de celelalte țări participante la PISA 2022, evaluarea competențelor de bază a elevilor de 15 ani, organizată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). România se clasează pe penultimul loc în rândul țărilor UE participante la această evaluare, înaintea Bulgariei, care a înregistrat regrese semnificative, iar la nivel general apare pe locul 45 din totalul de 81 de țări și teritorii, cu un punctaj mediu semnificativ mai mic decât media OCDE.
Rezultatele PISA 2022 obținute de România au plasat țara noastră pe locul 45 la Matematică, în rândul celor 81 de state și economii care au participat la prima testare educațională internațională organizată de OCDE după pandemie. România este penultima țară din Uniunea Europeană la PISA 2022, în fața Bulgariei, dar în urma sistemelor de educație din țări precum Emiratele Arabe Unite, Brunei sau Turcia. Și Ucraina, cu regiunile cu care a participat la testarea desfășurată în timpul războiului, este înaintea României.
România este în partea opusă față de țările-exemplu din punct de vedere al echității în educație, potrivit rezultatelor PISA 2022 prezentate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE): „aveți probleme de echitate”, a spus, la București, Tanja Bastianic, analistă OCDE care a participat la București la evenimentul de prezentare a rezultatelor acestor evaluări internaționale. Ea a atras, totodată, atenția că, deși la modul general investițiile mai mari în educație nu înseamnă automat un succes în educație, în cazul României mai multe resurse ar însemna rezultate mai bune pentru elevi la Matematică.
Numărul real al tinerilor români care nu au competențe de bază este chiar mai mare decât cel raportat în PISA 2022, care nu a luat în calcul elevii pe care școala i-a pierdut pe parcurs, adică 1 din 4 adolescenți în vârstă de 15 ani, a fost una dintre concluziile Raportului național PISA 2022.
Problema elevilor care nu sunt deloc înscriși la școală și nu sunt luați în calculul procentelor PISA – a fost descrisă și de cercetătorul Dacian Dolean în 2021, prin raportare la PISA 2018, aici.
Citește și:
O treime dintre elevii de 15 ani din România văd școala ca pe o pierdere de timp, arată evaluările PISA 2022 / Elevii trebuie să își dezvolte competențele sau să fie capabili să acceseze un loc de muncă la sfârșitul școlii, iar liceul din România nu oferă aceste două aspecte – Hannah Kitchen, OCDE
PISA 2022: România este la polul opus față de țările-exemplu în ce privește echitatea în educație / Analistă OCDE: Investiții mai mari nu înseamnă automat succes la învățare, dar pentru elevii români resurse mai multe ar însemna rezultate mai bune la Matematică
Numărul real al tinerilor români care nu au competențe de bază este chiar mai mare decât cel raportat în PISA 2022, care nu a luat în calcul elevii pe care școala i-a pierdut pe parcurs, adică 1 din 4 adolescenți în vârstă de 15 ani – concluzie a Raportului național PISA 2022
Dan Tăpălagă
Redacția
Diana Ghimiși
G4Media.ro
3 comments
De ce testele PISA nu sunt relevante pentru România
Rezultatele PISA sunt scoase pe toate canalele media de fiecare dată când apar, cu titluri bombastice despre “42% din români sunt analfabeți funcțional”. Numai că această interpretare e greșită și, sincer, arată că mulți dintre cei care o fac… n-au înțeles ce citesc.
1. PISA testează DOAR o categorie de elevi, nu întreaga populație.
Se testează elevi de 15 ani, în general clasa a IX-a. Asta nu reflectă întreaga populație a României, nici măcar toți elevii. Și acești adolescenți mai au ani întregi de școală în care își pot îmbunătăți competențele.
2. Rezultatele nu se pot extrapola la “toți românii”.
A spune că 42% din populație e “analfabetă funcțional” pentru că atât a reieșit la PISA pe un eșantion restrâns de elevi de 15 ani e o manipulare. Nu există niciun studiu care să confirme această cifră pentru adulți sau pentru alte categorii de vârstă.
3. PISA testează altceva decât învață elevii români la școală.
România are un curriculum bazat pe acumulare de cunoștințe teoretice, nu pe competențe aplicative. PISA testează aplicarea în viața reală a unor concepte din matematică, lectură și științe. Ca să “stăm bine” la PISA ar trebui rescrisă complet programa școlară, ceea ce nu s-a făcut.
4. Elevii nu iau în serios testele PISA.
Pentru că nu contează la note, mulți le fac superficial. Dacă văd o problemă grea, o sar. Dacă văd ceva ușor, îl fac. Dacă îi întrebi dacă se trece nota în catalog, când află că nu, își pierd complet interesul. Rezultatul? Un scor tras în jos nu doar de lipsa de competențe, ci și de lipsa de implicare.
5. Rezultatele arată diferențe URIAȘE între regiuni.
În zonele bogate, România are rezultate apropiate de media UE. În zonele rurale și sărace, scorurile se prăbușesc. Asta nu e o “boală națională” de analfabetism, ci un semnal clar că avem nevoie de finanțare diferențiată și investiții masive în educația din mediile defavorizate.
https://romania.fes.de/ro/e/rezultatele-slabe-la-testele-pisa-influentate-decisiv-de-saracie.html
6. PISA măsoară o fotografie de moment, nu un proces.
Educația e un parcurs. Faptul că la 15 ani un elev nu atinge un anumit nivel nu înseamnă că la 17 sau 20 de ani nu îl va atinge. Dacă vrem măsurători reale, ar trebui să avem testări longitudinale, nu instantanee.
7. Contextul socio-cultural nu este luat în calcul suficient.
România are probleme mari cu abandonul școlar, migrația părinților, lipsa infrastructurii educaționale în zonele izolate. PISA nu face ajustări reale pentru aceste decalaje, așa că scorurile brute sunt puse alături de țări unde toți elevii au aceleași resurse minime garantate.
8. PISA este folosit politic și mediatic, nu educațional.
În loc să fie folosit ca instrument de diagnoză și adaptare a politicilor educaționale, în România e scos pe post de bau-bau, pentru a justifica “reforme” care de fapt taie resurse și distrug învățământul public.
Bună ziua, domnule Ion și felicitări pentru toate aceste precizări și explicații. Ar fi extraordinar dacă ar citi mai multe persoane ceea ce ați scris dvs, în special cârcotașii de serviciu.
Asta este aiureală, nu justificare onestă. Să demantelăm enigma:
(1) „Acești adolescenți mai au ani întregi de școală în care își pot îmbunătăți competențele” – dacă 45% sunt analfabeți funcțional la 15 ani, deci nu au competențe fundamentale, prin ce jonglerii ar putea să recupereze în 3 ani ce nu și-au însușit în 7-8 ani?
(2) „Rezultatele nu se pot extrapola la “toți românii”.” – evident că nu se pot extrapola la toți românii, dar când sunt rezultate care sunt validate în timp și care ne plasează constant tot acolo, cu fiecare testare anuală administrată, ar fi mai realist să constatăm că producem o generație de analfabeți funcțional. Iar dacă o ținem tot așa, vom ajunge negreșit să spunem că cei 45% din teste ajung, an după an, să formeze… 45% din populație.
(3) „PISA testează altceva decât învață elevii români la școală”. Normal, testează ce testează în toate țările, nu doar acumularea de informații, pe cât folosirea acelor informații. Ce ați vrea, să testeze cultura generală? Apoi suntem parte dintr-o lume civilizată, dintr-o Uniune, și dacă nu te compari cu nimeni, riști să te alegi cu sindromul prostului unic.
(4) „Elevii nu iau în serios testele PISA”. La fel se poate face afirmația despre toți elevii care iau parte la teste, indiferent de țară. Este o obiecție infantilă. Elevii din Finlanda nu știu că rezultatul testului nu se trece în carnetul de note?
(5) „Rezultatele arată diferențe URIAȘE între regiuni.” Ei, și? Ar trebui testați doar cei din urban, ca să dea mai bine rezultatele? Nu trebuie să existe reprezentativitate? În plus, dacă n-ar fi investiția medie de 10000 RON/elev/an a părinților din urban în meditații, nu s-ar vedea nicio diferență între urban și rural. Toți ar fi proști.
(6) „PISA măsoară o fotografie de moment, nu un proces”. Da, dar la fotografia de moment contribuie anii de până la acel moment. Pe aceeași premisă, ar trebui să renunțăm la orice evaluare (capacitate, teste naționale, bac etc), pentru că sunt doar fotografii de moment, nu? NU.
(7) „Contextul socio-cultural nu este luat în calcul suficient”. Testul PISA este administrat elevilor existenți în sistemul școlar, nu cei din abandon. Părinții migrează și în celelalte țări, și există țări participante la testul PISA cu nivel de dezvoltare și resurse sensibil mai mici decât cele din România, și totuși sunt mai sus de noi în clasament.
(8) „PISA este folosit politic și mediatic, nu educațional”. Poate, dar asta nu este o justificare să aruncăm pruncul cu tot cu albie.
Gândiți înainte să scrieți.