Sindicatele din Educație au cerut PSD să nu voteze proiectul noii legi a salarizării din 2026 și au propus ca alternativa proiectul negociat în 2024 / Simion Hăncescu, FSLI: Conducerea PSD a promis că parlamentarii partidului nu vor vota un asemenea proiect de lege

Parlamentarii PSD ar urma să nu voteze proiectul noii legi a salarizării, după cum se arată într-o informare transmisă în teritoriu de Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI). Reprezentanții profesorilor au cerut ca PSD să nu voteze proiectul de lege din 2026. „Conducerea PSD a promis că parlamentarii partidului nu vor vota un asemenea proiect de lege care aduce mult mai multe nemulțumiri decât mulțumiri”, se arată în informare.

La întâlnirea cu conducerea PSD, Simion Hăncescu a solicitat ca parlamentarii PSD să nu voteze proiectul legii salarizării 2026, conform sursei citate:

„Astăzi (13 iulie – n.red) am participat, ca reprezentant al CSDR (Confederația Sindicatelor Democratice din România – n.red), la întâlnirea cu conducerea PSD care a avut ca temă principală legea salarizării. Având în vedere gravele lacune ale proiectului legii salarizării (coeficienți de ierarhizare umilitori pentru profesori și pierderea altor drepturi legitime), am solicitat ca, în situația în care acest proiect de lege ajunge în Parlament, parlamentarii PSD să nu-l voteze, chiar dacă forma actuală este foarte apropiată de cea lucrată sub conducerea unui ministru al PSD”.

Conducerea PSD a promis că parlamentarii partidului nu vor vota proiectul și s-a propus, ca variantă alternativă, promovarea proiectului legii salarizării negociat cu conducerea Ministerului Muncii și reprezentanții Băncii Mondiale în anul 2024, potrivit informării:

„De asemenea, și reprezentanții altor categorii de salariați bugetari și-au exprimat nemulțumirea față de acest proiect de lege, situație în care conducerea PSD a promis că parlamentarii partidului nu vor vota un asemenea proiect de lege care aduce mult mai multe nemulțumiri, decât mulțumiri. (…)

O asemenea variantă ar implica o renegociere cu Comisia Europeană, având în vedere că impactul financiar suplimentar este de aproximativ 35 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o aplicare etapizată în 2-3 ani a acestei legi. Conducerea PSD a afirmat că aceasta poate fi o alternativă la actualul proiect de lege.”

Redăm informarea completă transmisă în teritoriu:

„Bună seara, stimați colegi. Astăzi (13 iulie – n.red) am participat, ca reprezentant al CSDR (Confederația Sindicatelor Democratice din România – n.red), la întâlnirea cu conducerea PSD care a avut ca temă principală legea salarizării. Având în vedere gravele lacune ale proiectului legii salarizării (coeficienți de ierarhizare umilitori pentru profesori și pierderea altor drepturi legitime), am solicitat ca, în situația în care acest proiect de lege ajunge în Parlament, parlamentarii PSD să nu-l voteze, chiar dacă forma actuală este foarte apropiată de cea lucrată sub conducerea unui ministru al PSD.

De asemenea, și reprezentanții altor categorii de salariați bugetari și-au exprimat nemulțumirea față de acest proiect de lege, situație în care conducerea PSD a promis că parlamentarii partidului nu vor vota un asemenea proiect de lege care aduce mult mai multe nemulțumiri, decât mulțumiri.

S-a propus, ca variantă alternativă, promovarea proiectului legii salarizării negociat cu conducerea Ministerului Muncii și reprezentanții Băncii Mondiale în anul 2024, chiar prin păstrarea raportului de 12:1 intre cel mai mare și cel mai mic coeficient de ierarhizare. O asemenea variantă ar implica o renegociere cu Comisia Europeană, având în vedere că impactul financiar suplimentar este de aproximativ 35 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o aplicare etapizată în 2-3 ani a acestei legi. Conducerea PSD a afirmat că aceasta poate fi o alternativă la actualul proiect de lege.

Mâine vor fi discuții, pe aceeași temă, cu conducerea AUR și probabil vineri se va discuta cu conducerea UDMR. PNL și USR nu au raspuns solicitării confederațiilor sindicale.”

Informații de context

Sindicatele din Învățământ solicită Guvernului României retragerea imediată din dezbaterea publică a proiectului noii legi a salarizării, potrivit unui comunicat de presă:

Dacă acest text nu este retras imediat pentru a fi reconstruit pe principii de echitate și respect, Guvernul își asumă în mod conștient provocarea unei crize profunde în sistemul de învățământ și declanșarea inevitabilă a unor noi acțiuni de protest.”

Elvis Istudorescu, președintele Uniunii Sindicatelor Libere din Învățământ Gorj, a declarat că proiectul noii legi a salarizării „nu face decât să îngroape învățământul întru totul”. Acesta a spus că „suntem puși în prima treime a grilei de salarizare, iar coeficienții de multiplicare nu duc decât la o diminuare a salariilor tuturor angajaților din învățământ”. 

Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a declarat, referitor la proiectul noii legi a salarizării, că sunt diminuate veniturile pentru „mulți profesori”. „Sunt pierderi de 280 și până la 500 și ceva de lei”, a precizat liderul sindical.

Recent, Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, a declarat referitor la proiectul noii legi a salarizării că „niciun venit nu va scădea”. 

Despre proiectul noii legi a salarizării

Legea salarizării unitare este unul dintre jaloanele importante din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și trebuie finalizată până la începutul verii 2026.

Liderul Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, Marius Nistor, a transmis după o întâlnire cu premierul Ilie Bolojan, în 6 februarie, că executivul a anunțat începerea consultărilor cu partenerii sociali din luna martie: „Referitor la noua lege a salarizării, răspunsul primit a fost acela că, începând cu luna martie a.c., vor începe consultările cu partenerii sociali, asta pentru că până la începutul verii trebuie să fie finalizată, fiind o condiție impusă prin PNRR”.

Inițial, legea salarizării din sistemul bugetar ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 ianuarie 2024, dar a fost amânată în contextul anului electoral de politicieni.

În timpul grevei generale din educație din primăvara lui 2023, premierul Nicolae Ciucă i-a „asigurat” pe profesori prin memorandum că majorările salariale solicitate vor fi prevăzute în noua lege a salarizării, promisă pentru finalul anului 2023. Profesorii au fost în realitate sfidați, Guvernul Ciucă aprobând majorări prin ordonanță de urgență (OUG) pe care sindicatele nu le agreaseră.

• Pe 7 iunie 2023, ministrul Muncii de atunci, Marius Budăi, declara la Colegiul Național „I.L. Caragiale” din București: „Până pe data de 15 iulie am termen de la coaliție să finalizez draftul legii salarizării, astfel încât în perioada 15 iulie – 1 septembrie să continuăm discuțiile cu sindicatele, ca la 1 septembrie propunerea administrativă să treacă de Guvern și să fie depusă în Parlament”.
• Iar el adăuga tot atunci, în plină grevă: „Principiul de la care plecăm în construirea grilei de salarizare viitoare din viitoarea lege a salarizării unitare este plecarea de la salariul mediu brut aflat în plată și utilizat la construirea bugetului asigurărilor sociale de stat. Pentru debutant așa va fi”.

După câteva luni însă, Guvernul Ciolacu 1 a anunțat că amână adoptarea legii pentru mai multe consultări pe marginea acesteia și spunea că proiectul de lege va trece prin Parlament în septembrie 2023. Sindicatele polițiștilor au fost cele care au aflat în octombrie 2023, după o întâlnire la Ministerul Muncii, despre faptul că cel mai devreme de la 1 ianuarie 2025 va fi aplicată această lege. Nu a fost aplicată până în prezent.

În 2024, Guvernele Ciolacu 1 și 2 au amânat elaborarea și adoptarea legii, fiind an cu patru rânduri de alegeri, iar în 2025, primele cinci luni au fost, de asemenea, marcate de alegerile prezidențiale.

În 15 iulie 2025, președintele Nicușor Dan declara că legea ar putea fi gata în „un an – un an și jumătate”, apreciind că actuala lege a salarizării a fost modificată succesiv prin derogări și sporuri, ceea ce a dus la situații în care „oameni care lucrează același lucru au salarii diferite”.

De la 1 ianuarie 2024, salariul profesorului debutant este de circa 3.700 de lei net. În 2025, câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025 este de 8.620 lei, potrivit legii 10/2025. O analiză Edupedu.ro din iunie 2024 arată că salariul profesorului debutant trebuia să fie cel puțin 4.400 de lei net în 2025.