Singura țintă aproape atinsă de România pe educație: procentul tinerilor de 30-34 de ani cu studii superioare în 2020 a fost de 26,4%, potrivit Eurostat

8.357 de vizualizări
Foto: freepik.com
Un singur indicator a fost aproape atins de România la capitolul educație, din cele asumate în 2010 în fața Comisiei Europene, conform Strategiei Europa 2020. Mai exact, ponderea tinerilor cu studii superioare în grupa de vârstă 30-34 de ani a fost de 26,4%, potrivit Eurostat, în 2020, în condițiile în care România și-a propus ca aceasta să fie de 26,7%.

Doar 0,3 puncte procentuale au lipsit în 2020 pentru ca obiectivul legat de populația cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani și care au studii superioare, să fie îndeplinit pe deplin. Din 2012, procentul a început să crească, iar anul trecut a înregistrat cea mai mare valoare: 26,4%. Acesta este singurul capitolul la care România a performat în privința educației, între toate obiectivele asumate pe acest domeniu în 2010, la nivel european.

Mai jos, evoluția procentului persoanelor cu vârsta cuprinsă între 30-34 de ani și cu studii superioare în perioada 2011-2020:

Foto: captură Eurostat

Eurostat calculează și procentul tinerilor cu studii superioare și cu vârsta cuprinsă între 25-34 de ani, iar România nu stă atât de bine. Am avut în 2020 cea mai mică pondere a populației cu studii superioare din UE: 25%, potrivit Eurostat. La nivelul Uniunii Europene, 2 din 5 tineri au o diplomă de licență.

În 2020, 41% din populația Uniunii Europene (UE) cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani a terminat învățământul superior.

Există, însă, o diferență de gen în rândul celor cu educație universitară. Femeile de 25-34 de ani reprezintă o pondere mai mare (46%) în rândul tinerilor cu studii superioare față de bărbați (35%). În timp ce ponderea bărbaților care au absolvit o facultate a crescut în ultimii zece ani, rata a fost mai lentă decât în ​​cazul femeilor. În consecință, diferența de gen a crescut de la 9,4 puncte procentuale (pp) în 2011, la 10,8 pp.

Statele membre UE și-au stabilit un obiectiv de creștere a ponderii populației UE în vârstă de 25-34 de ani care a finalizat învățământul terțiar la 45% până în 2030.

Cele mai mici ponderi s-au înregistrat în România (25%), Italia (29%), Ungaria (31%), Bulgaria și Cehia (ambele 33%). Unsprezece state membre au atins deja obiectivul la nivelul UE pentru 2030 pentru acest indicator: Belgia, Danemarca, Irlanda, Spania, Franța, Cipru, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Slovenia și Suedia. În cinci dintre acestea, mai mult de jumătate dintre persoanele cu vârste între 25 și 34 de ani au avut un nivel de studii terțiar în 2020: Luxemburg (61%), Irlanda și Cipru (ambele 58%), Lituania (56%) și Țările de Jos (52%).

Foto: Eurostat

Cetățenii mai tineri ating niveluri mai ridicate de educație decât persoanele în vârstă

În ceea ce privește nivelul de educație, există o diferență între grupele de vârstă. 36% din populația UE cu vârsta cuprinsă între 25 și 54 de ani a avut studii de nivel terțiar, comparativ cu 22% din cei cu vârsta între 55 și 74 de ani.

Cadrul strategic pentru cooperarea europeană în educație și formare (cunoscut sub numele de ET 2020) a adoptat un punct de referință care trebuie atins până în 2020 și anume că ponderea tinerilor cu vârste între 30 și 34 de ani cu studii superioare trebuie să fie de cel puțin 40%.

În februarie 2021, Consiliul a aprobat rezoluția privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării către Spațiul european al educației și nu numai (2021-2030). Această rezoluție stabilește un nou obiectiv la nivelul UE, adică un nivel de referință pentru performanța medie europeană pentru o grupă de vârstă extinsă: ponderea tinerilor între 25 și 34 de ani cu studii superioare ar trebui să fie de cel puțin 45%, până în 2030.

Foto: Eurostat

Un obiectiv la nivelul UE este stabilit de către UE să reducă această rată la mai puțin de 9% până în 2030 în cadrul Rezoluției Consiliului privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării către spațiul european al educației și nu numai. Această rată este denumită în mod obișnuit „părăsirea timpurie a educației și formării profesionale”.

Ponderea părăsirii timpurii a educației și formării este încă ridicată în Malta (16,7%), Spania (16,0%) și România (15,6%).

Conform strategiei educației și formării profesionale din România 2016-2020, țintele strategice pentru anul 2020, adoptate în cadrul ET 2020 au fost următoarele:

Foto: Comisia Europeană

1) până în 2020, în medie, cel puțin 15% dintre adulți ar trebui să participe la programele de învățare de-a lungul vieții;

2) până în 2020, procentul persoanelor cu vârsta de 15 ani, cu competențe scăzute de citire, matematică și științe exacte, ar trebui să fie mai mic de 15%;

3) până în 2020, proporția persoanelor de 30-34 de ani, care au absolvit învățământul terțiar, ar trebui să fie de cel puțin 40%;

4) până în 2020, proporția părăsirii timpurii a școlii din sistemele de educație și formare ar trebui să fie sub 10%;

5) până în 2020, cel puțin 95% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 4 ani și vârsta pentru înscrierea obligatorie la școala primară ar trebui să beneficieze de educație preșcolară;

6) până în 2020, proporția de absolvenți angajați cu vârste cuprinse în 20 și 34 de ani, care au finalizat sistemul de educație și de formare profesională cu cel mult trei ani înaintea anului de referință, ar trebui să fie de cel puțin 82%, comparativ cu 76,5% în 2010.

Conform Monitorului educației și formării 2020, cheltuielile României pentru educație rămân printre cele mai scăzute din UE. Potrivit ultimelor date disponibile, în 2018, cheltuielile publice generale pentru educație crescuseră în termeni reali cu 6,4%, echivalentul a 3,2% din PIB.

Acest nivel al cheltuielilor este semnificativ mai scăzut decât media UE de 4,6%, fiind unul dintre cele mai scăzute la nivelul UE.

Cheltuielile pentru educație au rămas stabile, în general, înregistrând o creștere reală de doar 1% comparativ cu 2010.

Cu toate acestea, în ceea ce privește nivelul de învățământ, s-a înregistrat o trecere de la învățământul superior (- 19%) și învățământul preșcolar și primar (- 16%), la învățământul secundar (+ 28%). Investițiile insuficiente încă se resimt în mod special în învățământul preuniversitar, iar mecanismele de finanțare pentru susținerea echității sunt în continuare reduse.

Cu toate că raportul dintre cheltuieli și rezultate în domeniul educației nu este liniar, nivelul scăzut al cheltuielilor efectuate de România pentru serviciile publice esențiale, în special pentru educație, relevă faptul că mediul socioeconomic are un impact puternic asupra rezultatelor în ceea ce privește capitalul uman (Banca Mondială, 2020).

Rata abandonului școlar în România este de 15,3%

De asemenea, rata de părăsire timpurie a școlii a scăzut, dar rămâne ridicată. Ponderea tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, care au părăsit timpuriu școala, a înregistrat o scădere pentru cel de-al patrulea an consecutiv.

Cu toate acestea, la nivelul de 15,3% în 2019, rata rămâne una dintre cele mai mari din UE, cu mult peste media UE (10,2%) și ținta României pentru anul 2020 (11,3%).

În practică, încă nu există o abordare națională integrată pentru a preveni și a combate problema structurală a părăsirii timpurii a școlii, deși au fost puse în aplicare unele măsuri.

Acestea includ programele de educație de tip „a doua șansă” cofinanțate de UE și proiecte integrate în mai multe școli din comunități defavorizate și marginalizate, precum și măsurile de asistență socială finanțate la nivel național. Spre exemplu, proiectul-pilot „masa caldă” a fost extins recent de la 50 la 150 de școli. Mecanismul de alertă timpurie va fi introdus ca proiect pilot în 10 județe, școlilor selectate le va fi furnizat sprijin practic, iar părților interesate le va fi furnizat sprijin la nivelurile național, regional și local, în vederea extinderii proiectului la nivelul național.

Numărul de absolvenți de studii superioare este scăzut, iar competențele acestora nu sunt în concordanță cu necesitățile pieței muncii, potrivit Minitorului educației și formării 2020. La începutul anului universitar 2019-2020, numărul total de studenți înregistrați în învățământul superior a crescut ușor comparativ cu anul anterior (cu 1,8%).

Strategia națională pentru învățământul terțiar (2015-2020) indică faptul că discrepanțele dintre rezultatele în învățământul terțiar la nivelul comunităților rurale și rezultatele la nivelul comunităților urbane arată că 7,1% dintre tinerii cu vârste între 25-29 de ani din comunitățile rurale finalizaseră o formă de învățământ terțiar în 2009, pe când rata pentru același grup de vârstă din zone urbane era de 33,4%.

Foto: Eurostat

Conform Comiseie Europene, pentru ca învățământul superior să rămână atractiv pe termen lung, este important să se asigure faptul că programele universitare dezvoltă competențe ale studenților care să fie pertinente pentru piața forței de muncă.

„Învățământ terțiar” este organizat în universități, academii de studii, institute, școli de studii superioare și altele asemenea, denumite în continuare instituții de învățământ superior sau universități. Misiunea învățământului superior este de a genera și de a transfera cunoaștere către societate prin:

a) formare inițială și continuă la nivel universitar, în scopul dezvoltării personale, al inserției profesionale a individului și a satisfacerii nevoii de competență a mediului socioeconomic;

b) cercetare științifică, dezvoltare, inovare și transfer tehnologic, prin creație individuală și colectivă, în domeniul științelor, al științelor inginerești, al artelor, al literelor, prin asigurarea performanțelor și dezvoltării fizice și sportive, precum și valorificarea și diseminarea rezultatelor acestora, potrivit Legii Educației Naționale 1/2011.

Foto: freepik.com


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Probleme la înscrierea la liceu. Ministerul Educației nu a publicat la nivel național ierarhia mediilor în funcție de care părinții și elevii completează fișele de înscriere la liceu

UPDATE 11:50 – Ministerul Educației a publicat ierarhia la nivel judeţean a mediilor de admitere la liceu Inițial Ministerul Educației nu publicase ierarhia mediilor de admitere la liceu, în funcție…
Vezi articolul

Fostul secretar de stat din Educație responsabil cu fondurile europene: Ministerul trebuie să facă publice proiectele în derulare, partenerii, modul lor de selecție, experții, echipele de management, indicatorii realizați, produsele finale, pe pagini web dedicate

Ministerul Educației trebuie să facă publice proiectele din fonduri europene care se află în derulare în coordonarea instituției, cu pagini web dedicate care să conțină numele partenerilor și modul lor…
Vezi articolul