Ministrul Educației, Mihai Dimian, a explicat într-un comentariu pe Facebook modul în care noile standarde naționale de evaluare ar urma să se raporteze la notele din catalog, după ce proiectul de ordin pus în consultare publică nu conține nicio corespondență explicită între nivelurile de performanță și scala de notare de la 1 la 10.
La un comentariu care reclama lipsa unui sistem clar de notare, ministrul Dimian a răspuns în scris că standardele „reprezintă tocmai un reper comun pentru notare” și a explicat cum ar trebui interpretate cele trei niveluri de performanță prevăzute în documentele puse în consultare.
„Ele descriu ce înseamnă, în competențe, un nivel de bază (corespunzător, în general, notelor 5–6), un nivel consolidat (7–8) și un nivel avansat (9–10). Nu schimbă sistemul de notare de la 1 la 10, ci oferă criterii mai clare și mai uniforme pentru acordarea notelor”, a scris Mihai Dimian.
Mesajul scris pe Facebook vine după ce Ministerul Educației a lansat în consultare publică standardele naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial, prezentându-le drept un instrument care va face evaluarea „mai obiectivă, mai transparentă și mai echitabilă”.
În mesajul prin care a anunțat consultarea publică, ministrul a susținut că standardele „nu schimbă sistemul actual de notare”, dar oferă profesorilor „un cadru comun de referință, care permite o mai bună armonizare a notelor acordate în școlile din România”.
„Scopul acestui demers este să avem note comparabile între școli, deschizând totodată și calea valorificării mediilor anuale, alături de evaluările naționale, în procesele decizionale din educație”, a scris acesta.
Documentele oficiale nu explică însă această corespondență
În documentul de politică educațională privind descriptorii de performanță, în anexele cu standardele pe discipline sau în proiectului de ordin, Ministerul definește cinci niveluri generale de dezvoltare a competențelor:
- „Avansat (A): Elevii demonstrează în mod constant un nivel avansat al competențelor descrise de curriculum pentru clasa și conținutul evaluat, generalizându-le, modelândule și transferându-le în contexte complexe. Ei sunt autonomi în învățare;
- Consolidat (B): Elevii demonstrează în mod constant un nivel adecvat al competențelor descrise de curriculum pentru clasa și conținutul evaluat, modelându-le și transferându-le în contexte variate. Ei au nevoie de sprijin educațional ocazional în învățare;
- De bază (C): Elevii demonstrează în mod constant un nivel minim acceptabil al competențelor descrise de curriculum pentru clasa și conținutul evaluat, modelându-le și transferându-le în contexte familiare. Ei au nevoie de sprijin educațional constant în învățare;
- În formare (D1): Elevii demonstrează, doar ocazional, un nivel lacunar al competențelor descrise de curriculum pentru clasa și conținutul evaluat, în contexte familiare. Ei au nevoie de sprijin educațional constant și individualizat în învățare, care poate avea loc la nivelul clasei;
- În dificultate (D2): Elevii nu demonstrează un nivel minim al competențelor descrise de curriculum pentru clasa și conținutul evaluat, nici chiar în contexte familiare. Ei au nevoie de sprijin educațional specializat în învățare, care trebuie să aibă loc extern clasei.”
În observațiile finale, documentul precizează doar că acești descriptori „stabilesc un cadru unitar de interpretare a performanței elevilor, compatibil cu scala de notare 1–10 utilizată în sistemul românesc de educație”.
În toate mesajele de până acum pe subiectul standardelor de evaluare – atât ale actualului ministru, cât și ale foștilor miniștri, atât ale șefului CNCE Bogdan Cristescu, cât și ale secretarului de stat Sorin Ion, reponsabil de preuniversitar – s-a menționat obsesiv despre comparabilitatea notelor, dar în documentule publicate acum nicăieri nu este explicat mecanismul prin care descriptorii se transformă în note de la 1 la 10.
Ministrul Dimian insistă în comentarii că „standardele spun clar care e nivelul pentru 5-6, pentru 7-8, pentru 9-10 în evaluarea unei competențe”. Cu toate astea, nu există nicăieri aceste precizări.
Rămân mai multe întrebări fără răspuns
Profesorii nu vor putea să folosească discursul ministrului ca document curricular, iar deocamdată documentele puse în consultare nu precizează cum diferențiază profesorul nota 5 de nota 6, dacă ambele corespund nivelului „De bază”? Cum se acordă 7 sau 8 în interiorul nivelului „Consolidat”? Care sunt criteriile pentru 9 și 10 în cadrul nivelului „Avansat”? Asta dacă acestea sunt echivalentețele propuse de specialiști, pentru că nu e clar nici acest lucru. În plus, ce corespondent au nivelurile „În formare” (D1) și „În dificultate” (D2) în scala de notare de la 1 la 10? Cum se transformă într-o singură notă situațiile în care un elev atinge niveluri diferite de performanță la competențe diferite din aceeași disciplină?
Aceste explicații nu se regăsesc în proiectul de ordin și nici în anexele puse în consultare publică.
Standardele ar urma să stea la baza armonizării notelor între școli
Ministerul Educației prezintă standardele naționale de evaluare ca pe unul dintre cele mai importante instrumente ale reformei evaluării elevilor. Potrivit ministrului Mihai Dimian, scopul lor este ca profesorii din întreaga țară să utilizeze aceleași repere atunci când acordă note, astfel încât rezultatele elevilor să devină comparabile între școli.
În paralel, șeful Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, declara recent că, pe termen lung, utilizarea standardelor ar putea permite ca mediile obținute la clasă să capete o pondere mai mare în admiterea la liceu, dacă evaluarea profesorilor va deveni suficient de unitară.
În acest context, metodologia prin care descriptorii de performanță se transformă în note și se aplică unitar în toate școlile devine una dintre piesele esențiale ale reformei. În forma actuală a documentelor aflate în consultare publică, această metodologie nu este însă prezentată, iar primele explicații privind corespondența dintre nivelurile de performanță și notele din catalog au fost oferite de ministru într-un comentariu pe Facebook, nu în documentele oficiale supuse dezbaterii publice.
Edupedu.ro a solicitat Ministerului Educației și Cercetării clarificări privind metodologia de aplicare a standardelor naționale de evaluare. Vom publica răspunsurile Ministerului imediat ce le vom primi.