Sociologul Dan Jurcan – IRES, despre ultimul sondaj ce arată o creștere puternică a încrederii populației în profesori: „Efect de contrast” în fața scăderii nivelului de încredere în judecători / Categoric au avut un rol și măsurile de austeritate și relația „extrem de contondentă, conflictuală” dintre ministrul Daniel David și cadrele didactice

1.251 de vizualizări
Dan Jurcan / Sursa: Facebook – Tinerii Voteaza
Scăderea nivelului de încredere a populației în judecători, în dezbaterea pe tema pensiilor speciale, a avut ca „efect de contrast” creșterea semnificativă a încrederii în profesori, văzuți mai degrabă drept o categorie de „neprivilegiați ai sistemului”, apreciază sociologul Dan Jucan, director de cercetare al IRES. Acest institut a publicat, luni, un sondaj referitor la opiniile românilor la final de an 2025, sondaj care arată un salt major, de 15 puncte procentuale, în ceea ce privește încrederea românilor în cadrele didactice. 

Potrivit lui Jucan, această creștere este cauzată și de situația produsă de măsurile de austeritate, dar și de „relația extrem, extrem de contondentă, conflictuală între fostul ministru al Educației, Daniel David, și profesori”. 

  • Sondajul IRES, prezentat de Edupedu.ro pe larg aici, plasează cadrele didactice pe locul 3, după pompieri și medici, în rândul profesiilor și ocupațiilor din serviciile publice în care românii au cea mai mare încredere. Față de anul anterior, încrederea în profesori crește masiv, cu 15 puncte procentuale, fiind exprimată de 69% dintre respondenți. Față de anul anterior, încrederea în judecători, la care face trimitere Dan Jucan, a scăzut cu 3 puncte procentuale, această categorie fiind penultima în „topul” încrederii, depășind doar politicienii. 

Potrivit reprezentantului IRES, „toată povestea cu reducerea pensiilor speciale este văzută ca fiind total injustă și oponenții acestor politici de reducere sunt văzuți mai degrabă a fi judecătorii. Și atunci apare un efect de contrast, prin care anumite categorii, în cazul ăsta discutăm despre profesori, sunt văzute mai degrabă ca fiind neprivilegiați ai sistemului, pentru că nu au pensii speciale speciale, pentru că nu au avut, să zicem, salariile crescute foarte mult în ultima vreme.”

Întrebat dacă se poate face o asociere între măsurile de austeritate și creșterea încrederii în cadrele didactice, el a răspuns: „Categoric”. Și a făcut trimitere și la situația „extrem, extrem de contondentă, conflictuală” dintre cel care a fost ministru al Educației în ultimul an, Daniel David, și profesori, precum și „inabilitatea” ministrului „în a comunica public toate aceste măsuri” de austeritate. Sondajul IRES, remarcă sociologul Dan Jurcan, arată că măsurile guvernului de reducere a cheltuielilor bugetare sunt văzute la nivelul populației „mai degrabă ca fiind un eșec”.

Potrivit specialistului citat, Daniel David, ca ministru, „a fost extrem de sârguincios și a început primul (să aplice măsuri de austeritate – n.red.) și atunci s-a creat și această percepție că, de fapt, toată povara reducerii cheltuielilor bugetare a căzut în special pe umerii profesorilor”.

Dan Jurcan pentru Edupedu.ro:

Rep.: În sondajul publicat de IRES apare, în cazul profesorilor, cea mai mare creștere a gradului de încredere din partea populației. Aveți o explicație? Profesorii au crescut de pe locul 10 în încrederea românilor, ca profesie de serviciu public, până pe locul trei.

Dan Jurcan: „Topul” acesta nu este neapărat relevant. Relevant este nivelul de încredere. Aici vedem o creștere procentuală de aproape 15 puncte față de anii trecuți și acest lucru ne indică în mod clar o creștere a încrederii. Acum, sigur că aspectul ăsta ține foarte mult de context. În România, în percepția publică și în special în ceea ce înseamnă agendă mediatică, funcționează și teoria țapului ispășitor. Rând pe rând, anumite categorii profesionale, din diverse motive, au fost în vizorul presei și, la un moment dat, probabil în anii trecuți au fost și profesorii, atunci când discutam de greve, discutam de creșterea salariilor. Și societatea i-a perceput atunci ca fiind mai degrabă un factor disturbator, un factor care atentează oarecum la stabilitate. Și în acest context e posibil ca atunci să fi fost o percepție negativă. 

Vedem că în aceste zile, dacă vreți, acest tap ispășitor al societății a fost într-un fel preluat de judecători, unde încrederea a scăzut foarte mult. O vedem doar la un nivel de 35%. Și asta creează un efect de contrast. Adică toată povestea cu reducerea pensiilor speciale este văzută ca fiind total injustă și oponenții acestor politici de reducere sunt văzuți mai degrabă a fi judecătorii. Și atunci apare un efect de contrast, prin care anumite categorii, în cazul ăsta discutăm despre profesori, sunt văzute mai degrabă ca fiind neprivilegiați ai sistemului, pentru că nu au pensii speciale speciale, pentru că nu au avut, să zicem, salariile crescute foarte mult în ultima vreme. Și mai e ceva aici: cred că apare și un efect de depolitizare, aș zice, în sensul că această categorie profesională nu este asociată atât de mult cu factorul politic. Și asta explică, într-un fel, această creștere. 

Pe de altă parte, e clar că oamenii recunosc importanța socială a acestei acestei profesii și valorizează inclusiv prin nivelul de încredere. 

Rep.: Credeți că se poate face o asociere între această creștere a încrederii și faptul că profesorii și sistemul de educație în general au fost primii afectați de măsurile de austeritate?

Dan Jurcan: Categoric. Și relația extrem, extrem de contondentă, conflictuală între fostul ministru al educației, Daniel David, și profesori. El a fost extrem de sârguincios și a început primul și atunci s-a creat și această percepție că, de fapt, toată povara reducerii cheltuielilor bugetare a căzut în special pe umerii profesorilor. Au fost o serie de știri negative legate de efectele acestei reforme, cum ar fi mărirea normelor [didactice] special pentru profesori. Și sigur că, în comunicarea publică, categoria profesorului a fost văzută ca fiind mai degrabă o victimă a reformelor – și victimă prin efectul de inechitate, în sensul că s-a aplicat doar în această zonă a educației. Dar nu am văzut nimic când discutăm despre reforma administrației centrale, reforma administrației locale, reducerea salariilor mari la anumite companii de stat și așa mai departe.

Și lucrul ăsta se vede inclusiv din sondaj, unde toată această activitate a actualului guvern, de reducere a cheltuielilor bugetare, este văzută mai degrabă ca fiind un eșec, nu un progres, nu un succes. Și atunci vă spuneam că apare acest efect de contrast, în care, până la urmă, dacă tragem linie, ce s-a întâmplat semnificativ în ultimele luni? S-au mărit taxele și s-a mărit numărul de ore la profesori. Și, deci, în această în această cheie cred că am putea decodifica acest efect de victimizare și de creștere a încrederii în profesori.

(…) Eu cred că aici a intervenit foarte mult inabilitatea fostului ministru al Educației, Daniel David, în a comunica public toate aceste măsuri și sigur și conflictele pe care le-a avut aproape în mod deschis cu profesorii. În special inabilitatea lui de a comunica public cred că a creat această favorizare a percepției legate de profesori.”


1 comment
  1. Majoritatea profesorilor și-au făcut treaba de-a lungul anilor, indiferent de cat de prost au fost plătiți și de cat de mult au fost atacați si destabilizați de către politic.

    Asta este realitatea.

    Oricât am fi de supărați, in fata elevilor trece totul și nu poți dezamăgi.

    Dar pe termen lung asta a fost exploatat la maxim de către guvernanți, au întins coarda cat s-au putut.
    Fără scrupule.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Doar 17% dintre elevi au apelat la consilierul școlar, deși acesta este prezent în școală, arată un raport privind starea de bine și sănătatea mintală a elevilor de gimnaziu din România / Elevii nu se simt integrați, nu au încredere în ei înșiși sau nu își pot gestiona emoțiile și așteptările legate de performanță

Foarte puțini elevi (17%) s-au adresat unui consilier școlar pentru a discuta individual despre o problemă, potrivit Raportului privind analiza stării de bine și a sănătății mintale a copiilor din…
Vezi articolul

Manipularea datelor privind competențele digitale ale elevilor români, făcută de Ministerul Educației și Universitatea din București care prezintă „coafat” raportul internațional ICILS 2023 / Instituțiile au omis deliberat datele esențiale despre realitatea din școli: elevii români de clasa a VIII-a – ultimii din Europa în utilizarea eficientă a tehnologiei

Ministerul Educației și Universitatea din București au omis deliberat datele despre competențele digitale ale elevilor și pe cele care arată cât de rău stă țara noastră la capitolul alfabetizare informațională,…
Vezi articolul

Mărturia unei profesoare, despre învățământul artistic: Ne târâm în aceeași mocirlă de 30 de ani, iar absolvenții liceelor de artă au un singur țel – să plece din țară

Învățământul artistic funcționează cu programe școlare „din anii ’70, puțin periate pe alocuri, doar la unele specialități”, cu 
reguli ale olimpiadelor „viciate de diverse interese mai mari sau mai mici”,…
Vezi articolul

Peste jumătate din elevii care au susținut simularea BAC 2025 la Geografie nu au știut să explice o consecință a scăderii populației tinere și să calculeze diferența între temperaturile minime și maxime dintr-un an – rezultate pe itemi

La simularea Bacalaureatului 2025 la Geografie, peste jumătate dintre elevii care au susținut proba la această disciplină au reușit să rezolve corect cerințele care presupuneau calcule și interpretări, arată analiza…
Vezi articolul

Scriitoarele Victoria Pătrașcu și Carmen Tiderle, despre decizia editurii de a retrage cartea „Profu’ crede că învăț” după controverse pe Facebook: “Ne transportă într-un univers orwellian” și “induce un mesaj periculos în societate” / “Există părinți și profesori care cred că copiii sunt oi. Și dacă li se spune săriți în prăpastie, ei sar. Ei bine, ei nu vor sări”

Valul de revoltă produs pe Facebook de conținutul cărții pentru copii “Profu’ crede că învăț” și decizia editurii Litera de a retrage volumul sunt privite prin filtru critic de două…
Vezi articolul

Zero grădinițe de stat noi, în București, în ultimii 7 ani, perioadă în care numărul grădinițelor private le-a depășit pe cele de stat cu aproape 50% – analiză / Lista grădinițe private 2025 București, pe sectoare

În București erau 124 de grădinițe de stat în acest an, potrivit Raportului privind Starea învățământului din București 2024-2025, prezentat de Inspectoratul școlar al Municipiului București, marți, 14 octombrie. Numărul…
Vezi articolul