Sociologul Marian Preda: Cel mai mare lucru pe care ți-l poate da cineva este timpul / Rectorul Universității din București explică teoria „capitalului de timp” – VIDEO

Timpul este „unica dimensiune umană”, spune Marian Preda, rectorul Universității din București, care propune o nouă perspectivă sociologică asupra modului în care oamenii își trăiesc viața: aceea a „capitalului de timp”, o resursă limitată pe care fiecare persoană o primește la naștere și pe care o consumă, o investește sau o irosește de-a lungul existenței. În cadrul conferinței „Știința la scenă deschisă”, organizată de Universitatea din București, sociologul a explicat că timpul este singurul capital pe care omul îl poartă permanent cu sine.

„Este unică pentru că e singura care este încorporată de noi. E unică pentru că ne naștem cu capitalul acesta, cu cât avem de trăit, și singurul care e la purtător în interior. Banii, de exemplu, sunt exteriori și de aceea, dacă spațiul n-are prea mare importanță pentru noi, nu e o dimensiune umană. Este o dimensiune externă, exterioară. Deci e unică prin faptul că nu există niciuna asemănătoare cu ea. Și este unică prin faptul că de când ne naștem și până murim suntem caracterizați de timp”, a declarat Marian Preda. 

Profesorul a pornit de la observația că, în funcție de vârstă, oamenii ajung să acorde valori diferite timpului și banilor.

„Tinerii, de exemplu, or să risipească timp pentru că pare că au prea mult. Sunt interesați de bani. Cei care sunt spre sfârșitul vieții de timp”, a afirmat rectorul Universității din București. 

Conceptul central al intervenției sale a fost cel de „capital de timp”, idee pe care spune că a prezentat-o pentru prima dată în 2010 și pe care a dezvoltat-o ulterior în articole, cărți și teze de doctorat coordonate.

„Ce este capitalul de timp? O metaforă care se referă la potențialul pe care îl avem noi, la resursele de care dispunem și pe care le mai avem disponibile și care e încorporat în diverse acțiuni, grupuri, societăți și așa mai departe. Conceptul de capital de timp este în logica timpului comodificat, măsurat, tranzacționat într-o societate cu o cultură economică evidentă. Dacă ne gândim la faptul că noi ne naștem și avem un potențial la naștere, se zice că oamenii ar fi setați biologic să trăiască vreo 120 de ani. Noi investim și reinvestim timpul pe care îl avem de trăit. Acest potențial și pe măsură ce trecem prin viață îl convertim, de exemplu, în cunoștințe, abilități, în capital uman. După aceea, capitalul uman îl investim în timp de lucru, îl vindem și obținem bani”, a explicat Preda. 

În opinia sa, timpul nu trebuie înțeles doar ca durată măsurată de ceas, ci și ca o dimensiune calitativă influențată de stilul de viață, sănătate și mediul în care trăim.

„Timpul are și capitalul de timp ca formă de măsurare a lui. Are o componentă cantitativă, durata aceasta, timpul cronologic măsurabil care trece după ceas între două evenimente. Și de asemenea o componentă calitativă care se referă la accelerarea sau decelerarea consumării timpului nostru. Adică se spune, de exemplu, că dacă ai fumat o țigară, ți-ai bătut încă un cui în coșciug. Adică ți se scurtează timpul. Dacă ai făcut o oră de sport, ți se lungește timpul. De fapt, se scurtează mai încet”, a spus rectorul UB. 

Marian Preda a insistat că una dintre cele mai importante provocări ale prezentului este administrarea unui timp limitat într-o lume în care informația crește exponențial.

„Un exemplu de limite ale capitalului nostru de timp. Câte cărți putem citi într-o viață? Dacă avem două cărți pe săptămână ori 52 de săptămâni pe an, rezultă aproximativ 100 de cărți pe an și 100 de cărți ori 80 de ani, 8.000 de cărți. În 2010 erau 130 de milioane de cărți diferite. Astăzi, până astăzi, de la începutul anului s-au publicat peste un milion de cărți noi. Deci e clar că nu putem citi tot. Este o diferență enormă între ceea ce se publică și ceea ce poate citi un om într-o viață”, a afirmat acesta. 

Din acest motiv, spune sociologul, selecția devine mai importantă decât acumularea.

„E foarte important să înțelegem că trebuie să ne investim timpul parcimonios, cu foarte mare grijă. N-o să putem citi tot. De ce să nu citim ce e esențial? N-o să putem face tot. De ce să nu facem ce e esențial?”, a declarat Preda. 

Rectorul Universității din București a vorbit și despre efectele procrastinării, pe care o consideră unul dintre marii consumatori de timp ai vieții moderne.

„Procrastinarea este periculoasă, extrem de periculoasă pentru că-ți îngrămădești și mai mult evenimentele pe care le ai de făcut în următoarele intervale de timp. Dacă ai amânat ceva de azi pe mâine. Și cred că rezolv destul de bine – nu prea amân – mai amân și eu câteodată pentru că în funcție de condițiile de mediu, de context, pot să mai amân. (…) Dacă învățăm din experiența asta și data viitoare ne lăsăm, de exemplu, o zi de rezervă și încercăm să ne ținem cu sfințenie de toate astea, o să fie OK”, a spus el. 

Întrebat dacă perspectiva capitalului de timp poate ajuta oamenii să ia decizii mai bune, Preda a răspuns că această abordare l-a făcut să fie mai atent la planificare și la modul în care își folosește timpul.

„Cred că am înțeles mult mai bine importanța timpului. Mi se spune, de exemplu, că sunt puțin obsedat de timp, pentru că încerc de fiecare dată să planific. Cred că am învățat să economisesc timp și să fac un management al timpului”, a declarat rectorul UB. 

„Problema noastră e că trebuie să le spunem nu altora când vin să ne solicite timp din timpul nostru. Și cel mai mare lucru pe care ți-l poate da cineva e timpul. Dar de foarte multe ori oamenii generoși nu se gândesc că își risipesc timpul. Există persoane care merită și persoane care nu merită. Risipindu-l cu cineva care nu merită, îl luăm de la cei care merită”, a afirmat Marian Preda. 

Conferința integrală poate fi urmărită aici: