O decizie de acum doi ani a instanței, ce elimina o parte dintre standardele minimale pentru conferirea titlurilor didactice în domeniul Dreptului și înlătura o măsură de prevenire a conflictului de interese în obținerea atestatului de abilitare, a fost confirmată printr-o decizie definitivă luată săptămâna aceasta de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), care a respins un recurs declarat de Ministerul Educației în acest dosar. Hotărârea ICCJ vine în contextul în care Ministerul Educației pregătește noi norme în ambele domenii.
- Mai precis, ICCJ a respins, miercuri, recursul împotriva unei decizii din 2021 a Curții de Apel București, într-un dosar deschis de Sebastian Bodu împotriva Ministerului Justiției, în contencios administrativ. Prin acea decizie, ICCJ anula unele standarde minimale pentru conferirea titlurilor didactice din învățământ superior, în domeniul științelor juridice, precum și un punct referitor la conflictul de interese în ceea ce privește rudele apropiate, în evaluarea dosarului de abilitare, din Metodologia pentru obținerea procesului de abilitare. Detalii – mai jos
Acum doi ani, decizia de atunci a Curții de Apel determina un conflict între fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, și Mircea-Dan Bob-Bocșan, șeful Comisiei pentru Științe Juridice din CNATDCU, for care propune standardele minimale pentru conferirea titlurilor didactice î și după Legea veche a educației, și după Legea nouă a învățământului superior.
În acest moment, Ministerul pregătește norme noi atât în privința standardelor, cât și în metodologia pentru abilitare. Potrivit Calendarului de punere în aplicare a dispozițiilor Legii învățământului superior din 2023, pe 1 noiembrie 2023 sunt așteptate, între altele:
- Un Ordin al ministrului educației privind aprobarea standardelor minimale naționale necesare și obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice de conferențiar și profesor din învățământul superior, a atestatului de abilitare, precum și a diplomei de doctor
- Un Ordin al ministrului educației privind aprobarea metodologiei pentru obținerea atestatului de abilitare
Ce spune decizia din 20 septembrie a ICCJ, prin care e respins ca nefondat recursul Ministerului Justiției:
“Respinge recursul declarat de recurentul-pârât Ministerul Educaţiei împotriva sentinţei nr. 1028 din 29 iunie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat. În temeiul art.23 din Legea nr.554/2004 dispune publicarea, în Monitorul Oficial al Românmiei, a hotărârii recurate. Definitivă. Pronunţată astăzi, 20 septembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.”
Ce spunea decizia din 29 iunie 2021 a Curții de Apel București:
- “Admite în parte acţiunea precizată/modificată. Anulează în parte Ordinul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice nr. 6129/2016, doar în ceea ce priveşte Anexa 24, pct. 2 („Standarde minimale”), criteriul C1 („Performanţă de fond”), liniuţele a doua şi a treia.
- Anulează în parte Ordinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării nr. 5229/2020, doar în ceea ce priveşte art.10 lit. a din Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea procesului de obţinere a atestatului de abilitare, aprobată prin ordinul indicat şi prevăzută în Anexa 1 din acest ordin.
- Suspendă executarea în parte a Ordinului Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice nr. 6129/2016, doar în ceea ce priveşte Anexa 24, pct. 2 („Standarde minimale”), criteriul C1 („Performanţă de fond”), liniuţele a doua şi a treia. Suspendă executarea în parte a Ordinului Ministerului Educaţiei şi Cercetării nr. 5229/2020, doar în ceea ce priveşte art.10 lit. a din Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea procesului de obţinere a atestatului de abilitare, aprobată prin ordinul indicat şi prevăzută în Anexa 1 din acest ordin. Respinge în rest acţiunea precizată/modificată. (….)”
Anexa nr. 24 din ordinul 6129/2016 vorbește despre “standardele minimale necesare și obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învățământul superior și a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare”, standarde aplicate de Comisia CNATDCU responsabilă cu domeniul științelor juridice.
- Anularea/suspendarea aplicării liniuțelor a 2-a și a 3-a din cadrul acestor standarde minimale înseamnă că, pentru un profesor universitar, cercetător științific gradul I, nu ar mai fi nevoie să prezinte două comunicări într-o limbă străină de largă circulație internațională, nici să fi fost director/responsabil al unui grant de cercetare sau contract direct de cercetare (cu rute alternative).
- Pentru conferențiar universitar, cercetător științific gradul II, aceleași liniuțe prevăd o comunicare într-o limbă străină de largă circulație și să fi fost director/responsabil al unui grant sau contract direct de cercetare (cu rute alternative).
Metodologia privind organizarea și desfășurarea procesului de obținere a atestatului de abilitare, aferentă Ordinului 5229/2020, vorbește, la articolul 10, despre evaluarea dosarului de abilitare, care este necesară pentru conducătorii de doctorat. Art. 10: “Se află în situația de conflict de interese persoana implicată în procedura de evaluare, în situația existenței unui interes personal, în cazurile în care: a) este soț, afin ori rudă până la gradul al II-lea inclusiv; b) a beneficiat în ultimii 3 ani anteriori evaluării ori beneficiază în prezent de foloase de orice natură din partea persoanei evaluate)”.
- Prin decizia de acum a instanței, litera a), anume cea care prevede un conflict de interese dacă în evaluare e implicată o rudă apropiată, nu mai este aplicată.
Potrivit site-ului Juridice.ro, motivul invocat pentru anularea/suspendarea standardelor minimale “a fost lipsa de claritate și predictibilitate a textului actului administrativ-normativ”. Pentru anularea prevederilor din metodologia procesului de obținere a atestatului de abilitare motivul a fost, potrivit sursei citate, “încălcarea unei legi, ca normă juridică superioară, respectiv a dispozițiilor privind conflictul de interese și incompatibilitatea de la art. 42 alin. (1) pct. 9 și alin. (13) C. proc. Civ.”.
Sursă de tensiuni între fostul ministru Cîmpeanu și CNATDCU
În 2021, site-ul Juridice.ro, citat de Edupedu.ro (între timp, articolul citat atunci nu mai apare la adresa respectivă și nu a putut fi găsit prin căutare pe site-ul Juridice.ro) semnala un schimb dur de acuzații și critici între fostul ministru Sorin Cîmpeanu și președintele comisiei de științe juridice a CNATDCU, Mircea-Dan Bob-Bocșan. Primul a criticat, prin intermediul site-ului respectiv, comisia de științe juridice a CNATDCU de “neglijență/lipsă de reacție” cu efecte “extrem de grave”, ș i a susținut că “se vor pune sub semnul întrebării toate deciziile CNATDCU de invalidare a dosarelor de abilitare în științe juridice, prin raportare” la criteriile ce fac obiectul deciziei Curții de Apel. În replică, președintele Comisiei a acuzat o “serie de șicane la care suntem supuși în ultima perioadă” și a afirmat că nu e treaba Comisiei să ofere consultanță de specialitate ministerului.
- Jurnalista Emilia Șercan punea această înfruntare în contextul presiunilor asupra CNATDCU în problema sesizărilor de plagiat, observând că “Plagiatul în cazul tezei lui Olaru (Codruț Olaru, procuror CSM – n.red.) a fost constatat de Comisia de Științe Juridice a CNATDCU, împotriva căreia sunt acum îndreptate tirurile verbale ale ministrului. ”
Citește și:
Scade rigoarea pentru standardele de obținere a titlurilor didactice în Drept și pentru evaluarea abilitării pentru conducătorii de doctorat, în urma unei decizii a Curții de Apel / Acuze reciproce între ministrul Educației și șeful Comisiei pentru Științe Juridice din CNATDCU
Foto: © Stokkete | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Redacția
Alexa Stănescu
Adriana Vișean
Diana Ghimiși
Mihai Peticilă