Științele, matematica, ingineria și construcțiile – domeniile cu cele mai mari scăderi ale numărului de studenți în ultimii 5 ani

6.095 de vizualizări
Domeniile cu cele mai multe locuri de muncă
Domeniile cu cele mai multe locuri de muncă
Numărul de studenți pe domeniile științelor naturale și matematicii, precum și în construcții și inginerie a scăzut cu circa 10.000, potrivit cifrelor consultate de Edupedu.ro din baza de date a Institutului Național de Statistică. Din 2014, de când se fac raportări pe domenii de studiu, conform procesului Bologna, se poate vedea o tendință de staționare a numărului de locuri pentru domeniile afaceri, administrație și drept, științele educației și servicii.

International Standard Classification of Education: Fields of Education detailed levels (ISCED- F 2013) arată distribuția studenților pe profiluri de studii și pe grupe de specializări. Cele mai mari grupe de studenți sunt în continuare în facultațile de afaceri, drept și administrație, urmate de cele de ingineri și medicină, peste 250 de mii în total. La polul opus, cele mai mici ponderi ale studenților sunt la profilurile științele educației și servicii – circa 30 de mii.

Ușoare creșteri ale numărului de studenți pot fi remarcate în domenii ca „Științe sociale” (+2.000), ”Informatică (TIC)” (+2.400) sau „Sănătate și asistență socială” (+4.800).

În schimb, are loc o scădere cu circa 6 mii de persoane a numărului studenților la facultăți de inginerie și construcții, precum și o scădere de peste 4 mii de studenți la facultățile din domeniul științelor naturii (chimia, fizica, biologia).

O scădere se poate remarca și pentru domeniul agriculturii și al medicinei veterinare, ori în cel al artelor și științelor umaniste.

Distribuția studenților pe grupe de specializări necesită corelarea cu numărul de ani de studii diferit de la o grupă de specializare la alta. Astfel, conform procesului Bologna, studiile universitare de licență cu frecvență corespund unui număr de 180-240 de credite de studii transferabile (ECTS), respectiv unui număr de 60 de credite de studii transferabile pe an de studiu, pentru 3-4 ani de studiu, 4 ani revenind studiilor din domeniile Ştiințe inginerești, Ştiințe juridice și Teologie pastorală.

Pentru anumite profesii (domeniile medicină-farmacie și arhitectură), ciclul I și ciclul II de studii universitare pot fi oferite comasat, într-un program unitar de studii universitare cu o durată cuprinsă între 5 și 6 ani, la forma cu frecvență, diplomele obținute fiind, în unele cazuri, echivalente diplomei de master.

Potrivit raportului privind Starea învățământului superior în 2018, distribuția studenților pe ani de studii arată în felul următor:

Mențonam că majoritatea specializărilor sunt de 3 ani, cele inginerești durează 4 ani, iar medicina 6 ani.

FOTO: pexels.com


1 comment
  1. Toate domeniile pe care le urmau tineri cu o pasiune, nu mai sunt abordate din cauza modificării structurii interioare a tinerilor, sub influenta superficialității din societatea actuala.
    Astfel, ei pun accentul acum pe interes, pe dorința de a câștiga mult, numai cuvântul „afaceri” le da impresia ca vor ajunge importanți. Pasiunea pentru un domeniu nu mai exista decât la tinerii profunzi, care nu vânează succese pompoase.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Dragos Iliescu / Foto: Facebook

Psihologul Dragoș Iliescu, despre transformarea profesorilor în funcționari publici: Profesorii sunt supuși unor riscuri psihosociale masive. Dar noile generații au arme teribile pentru a lupta împotriva oricărui lucru care li se impune

„Profesorii sunt o categorie de angajați care este supusă unor riscuri psihosociale masive”, iar agresivitatea exprimată față de ei este doar cel mai vizibil risc cu care se confruntă, avertizează…
Vezi articolul

Premieră în educație: Cine sunt cei 2 secretari de stat oficial în concediu pentru a-și face campanie electorală / Debut de școală cu licitații ratate pentru tablete și manuale și promisiuni neonorate după 3 luni de vacanță

Decizie fără precedent a Guvernului Orban, pentru prima zi de școală organizată în pandemia COVID-19: doi secretari de stat din Ministerul Educației, dintre care unul chiar secretarul responsabil cu învățământul…
Vezi articolul