Științele, matematica, ingineria și construcțiile – domeniile cu cele mai mari scăderi ale numărului de studenți în ultimii 5 ani

6.029 de vizualizări
Domeniile cu cele mai multe locuri de muncă
Domeniile cu cele mai multe locuri de muncă
Numărul de studenți pe domeniile științelor naturale și matematicii, precum și în construcții și inginerie a scăzut cu circa 10.000, potrivit cifrelor consultate de Edupedu.ro din baza de date a Institutului Național de Statistică. Din 2014, de când se fac raportări pe domenii de studiu, conform procesului Bologna, se poate vedea o tendință de staționare a numărului de locuri pentru domeniile afaceri, administrație și drept, științele educației și servicii.

International Standard Classification of Education: Fields of Education detailed levels (ISCED- F 2013) arată distribuția studenților pe profiluri de studii și pe grupe de specializări. Cele mai mari grupe de studenți sunt în continuare în facultațile de afaceri, drept și administrație, urmate de cele de ingineri și medicină, peste 250 de mii în total. La polul opus, cele mai mici ponderi ale studenților sunt la profilurile științele educației și servicii – circa 30 de mii.

Ușoare creșteri ale numărului de studenți pot fi remarcate în domenii ca „Științe sociale” (+2.000), ”Informatică (TIC)” (+2.400) sau „Sănătate și asistență socială” (+4.800).

În schimb, are loc o scădere cu circa 6 mii de persoane a numărului studenților la facultăți de inginerie și construcții, precum și o scădere de peste 4 mii de studenți la facultățile din domeniul științelor naturii (chimia, fizica, biologia).

O scădere se poate remarca și pentru domeniul agriculturii și al medicinei veterinare, ori în cel al artelor și științelor umaniste.

Distribuția studenților pe grupe de specializări necesită corelarea cu numărul de ani de studii diferit de la o grupă de specializare la alta. Astfel, conform procesului Bologna, studiile universitare de licență cu frecvență corespund unui număr de 180-240 de credite de studii transferabile (ECTS), respectiv unui număr de 60 de credite de studii transferabile pe an de studiu, pentru 3-4 ani de studiu, 4 ani revenind studiilor din domeniile Ştiințe inginerești, Ştiințe juridice și Teologie pastorală.

Pentru anumite profesii (domeniile medicină-farmacie și arhitectură), ciclul I și ciclul II de studii universitare pot fi oferite comasat, într-un program unitar de studii universitare cu o durată cuprinsă între 5 și 6 ani, la forma cu frecvență, diplomele obținute fiind, în unele cazuri, echivalente diplomei de master.

Potrivit raportului privind Starea învățământului superior în 2018, distribuția studenților pe ani de studii arată în felul următor:

Mențonam că majoritatea specializărilor sunt de 3 ani, cele inginerești durează 4 ani, iar medicina 6 ani.

FOTO: pexels.com

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

1 comentariu
  1. Toate domeniile pe care le urmau tineri cu o pasiune, nu mai sunt abordate din cauza modificării structurii interioare a tinerilor, sub influenta superficialității din societatea actuala.
    Astfel, ei pun accentul acum pe interes, pe dorința de a câștiga mult, numai cuvântul “afaceri” le da impresia ca vor ajunge importanți. Pasiunea pentru un domeniu nu mai exista decât la tinerii profunzi, care nu vânează succese pompoase.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Curriculumul pentru grădiniță

Se vor închide și after school-urile și școlile private, după intrarea Bucureștiului în roșu? Ministrul Educației: Toate școlile și grădinițele vor rămâne închise pentru 14 zile, cu ore în online, indiferent dacă sunt de stat sau private

Odată ce Comitetul Municipal pentru Situații de Urgență va constata depășirea pragului de infectări de 3 la mie pentru București, interdicția de a veni fizic la școală sau grădiniță li…
Vezi articolul

Predare optimă în orice condiții și pentru toți elevii, recuperarea urgentă a pierderilor de învățare și nevoia vitală de pregătire a profesorilor – cele 3 mari lecții ale pandemiei pentru educație, în concepția OECD

Ce se întâmplă cu elevii e mai important decât ce se întâmplă cu tabletele sau cu sala de clasă; profesorii trebuie să-și pună la punct abilități și cunoștințe noi, adesea…
Vezi articolul