Datele unui studiu realizat de Poliția Română, prin Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității, arată că doar un sfert dintre elevii chestionați (23%) percep mediul online ca fiind puțin sau deloc sigur, potrivit unui comunicat de presă. În ceea ce privește fenomenul provocărilor de pe rețelele sociale, 1 din 6 copii consideră important sau foarte important să accepte astfel de provocări, arată același studiu.
Scopul studiului a fost „de a descrie comportamentele de utilizare a internetului ce pot reprezenta vulnerabilităţi în ceea ce priveşte siguranţa online a copiilor şi să măsoare cele mai frecvente agresiuni cu care se confruntă aceştia în mediul online” şi evoluţia fenomenului criminalităţii informatice în rândul copiilor în perioada 2020 – 2025, cu accent pe atacurile cibernetice şi pornografia infantilă (dimensiunea problemei).
- Studiul a fost realizat în perioada 11 februarie – 14 martie 2025, pe 1.351 de elevi, cu vârste cuprinse între 10 şi 18 ani, care au participat la un sondaj de opinie.
Concluziile studiului arată că internetul reprezintă o prezenţă constantă în viaţa copiilor, fiind accesat zilnic de marea majoritate dintre aceştia şi utilizat atât pentru a comunica cu ceilalţi, cât şi pentru divertisment sau documentare.
Mediul online este apreciat ca un spaţiu sigur de cei mai mulţi elevi care au răspuns la întrebări, aproximativ trei sferturi dintre ei declarând că se simt în siguranţă pe internet, iar la polul opus, 23% se simt doar în mică sau foarte mică măsură în siguranţă.
Sentimentul ridicat de siguranţă al copiilor este explicabil prin nivelul autoperceput de informare privind riscurile de pe internet şi competenţele digitale pe care aceştia declară că le posedă, 9 din 10 copii apreciind că sunt relativ bine informaţi sau foarte bine informaţi cu privire la riscurile de pe internet.
De asemenea, peste 75% dintre aceştia declară că ştiu cum să blocheze persoanele care îi deranjează, să schimbe istoricul site-urilor vizitate, setările de confidenţialitate ale profilului de pe reţelele sociale sau cum să găsească informaţii despre cum să folosească internetul în siguranţă.
Răspunsurile elevilor chestionați au arătat și faptul că s-au confruntat cu anumite situaţii negative, cele mai frecvente fiind accesarea întâmplătoare a unor materiale pornografice, infectarea dispozitivului cu softuri maliţioase, spargerea conturilor de pe reţelele de socializare/email/jocuri online, primirea de mesaje rău-voitoare, materiale cu caracter sexual sau avansuri sexuale pe internet.
În cazul în care au experimentat astfel de situaţii problematice, cei mai copii participanți la studiu au preferat să discute cu prietenii sau cu părinţii/adulţii în grija cărora se află, iar un sfert dintre aceştia au preferat să nu discute cu nimeni, fie pentru că le-a fost teamă sau ruşine, fie pentru că au considerat că sunt probleme minore, pe care le pot rezolva singuri.
Importanţa pe care o acordă reţelelor sociale este evidenţiată şi de faptul că o treime dintre elevi consideră că este important sau foarte important pentru un tânăr de vârsta lor ca postările sale pe reţelele sociale să fie apreciate, iar un sfert ca acesta să posteze frecvent pe reţelele sociale.
Inclusiv comportamente ce pot avea consecinţe periculoase sunt apreciate ca importante de un segment semnificativ dintre copiii chestionați, astfel, 1 din 6 elevi consideră că este important sau foarte important pentru un tânăr de vârsta lor să realizeze provocările lansate pe reţelele sociale, iar 1 din 7 să posteze materiale video în care se fac lucruri periculoase.
În opinia copiilor care au participat la studiu, principalele motive pentru participarea la provocări lansate pe reţelele sociale care implică comportamente agresive sau periculoase ţin de încurajările primite de la alţi copii, imitarea celorlalţi, nevoia de a demonstra că au curaj şi de a primi like-uri, frica de a fi desconsideraţi, dar şi curiozitatea şi faptul că astfel de acţiuni sunt apreciate a fi distractive, potrivit sursei menționate.
Studiul din 2025 vs cel din 2020
Cele mai multe aspecte investigate în cadrul sondajului au înregistrat valori comparabile cu cele din sondajul efectuat în anul 2020.
Totuși, a crescut ponderea elevilor care au descoperit singuri cum să utilizeze internetul (+11 puncte procentuale) şi a scăzut numărul celor care au fost îndrumaţi de un adult din familie (-13 puncte procentuale).
De asemenea, a crescut procentul elevilor care realizează diverse activităţi pe internet, cele mai importante schimbări înregistrându-se cu privire la practicarea de jocuri online singur (+18 puncte procentuale), efectuarea de apeluri voce sau video (+11 puncte procentuale), cumpărarea de bunuri şi servicii (+11 puncte procentuale), practicarea de jocuri online împreună cu alte persoane (+10 puncte procentuale), postările pe propriul vlog (+9 puncte procentuale) şi vizionarea de filme/seriale online (+9 puncte procentuale).
Totodată, elevii au fost mai atenţi la securizarea activităţii din online şi şi-au schimbat în ultimele 12 luni parolele conturilor pentru site-urile de cumpărături (+9 puncte procentuale) şi de jocuri online (+8 puncte procentuale), potrivit datelor oferite de Inspectoratul General al Poliţiei Române.
Matei Pop
Redacția
Mihai Peticilă