Utilizarea intensă a reţelelor de socializare pare să contribuie la o scădere a nivelului stării de bine în rândul tineri, în special a fetelor, în unele ţări vorbitoare de limbă engleză, potrivit World Happiness Report, studiu internațional publicat joi, informează Reuters, preluat de Agerpres.
Mai multe ţări plănuiesc deja să interzică accesul copiilor la reţelele de socializare după ce Australia a devenit, în decembrie, prima ţară din lume care a interzis reţelele de socializare în rândul copiilor cu vârste sub 16 ani.
Cea mai nouă cercetare pe acest subiect, publicată în cadrul World Happiness Report, are la bază date ale companiei de cercetare de piaţă Gallup alături de alte studii, analizate de o echipă internaţională condusă de Universitatea Oxford din Anglia.
Raportul nu a stabilit o legătură directă. Cu toate acestea, cercetătorii care au contribuit la ediţia de anul acesta a raportului au combinat datele Gallup cu cele din Programul pentru evaluarea internaţională a elevilor al OECD, precum şi alte studii, ajungând la concluzia că utilizarea intensă a reţelelor de socializare pare să reducă fericirea.
„Mesajul foarte clar este că ar trebui să punem componenta socializare în reţelele de socializare”, a declarat pentru Reuters Jan-Emmanuel de Neve, profesor de economie la Universitatea Oxford, unul dintre editorii World Happiness Report.
De Neve a adăugat că acest fel de conţinut generat de algoritmi, consumat pasiv şi în mare parte creat de influenceri are într-un grad mai mare un impact negativ asupra utilizatorilor în comparaţie cu o platformă care conectează oamenii din punct de vedere social.
Cu rezerva că impactul reţelelor de socializare asupra stării de bine este unul complex, cercetătorul a spus că datele combinate arată că fetele cu vârsta de 15 ani care folosesc platformele de social media peste cinci ore pe zi au raportat o satisfacţie mai scăzută a vieţii în comparaţie cu fete de aceeaşi vârstă care folosesc mai puţin reţelele de socializare.
Potrivit datelor globale Gallup, evaluarea satisfacţiei vieţii în rândul persoanelor sub 25 de ani din Statele Unite, Canada, Australia şi Noua Zeelandă a scăzut „dramatic”, cu aproape un punct pe o scară de 0-10 în ultimul deceniu.
În comparaţie, satisfacţia faţă de viaţă în rândul tinerilor din restul lumii a crescut, în medie, în aceeaşi perioadă.
Julie Ray, redctor-şef Gallup, a spus că diferenţa în ceea ce priveşte satisfacţia legată de viaţă dintre tinerii din ţările vorbitoare de engleză şi restul lumii este probabil legată de un context social mai amplu.
„Susţinerea socială este unul dintre cei mai puternici factori predictivi ai bunăstării, iar cercetările anterioare arată că în unele ţări, tinerii raportează că se simt mai puţin susţinuţi, ceea ce ar fi o explicaţie pentru această tendinţă”, a precizat ea pentru Reuters într-un e-mail.
Raportul World Happiness Report, publicat anual cu prilejul Zilei internaţionale a fericirii, marcată pe 20 martie, a desemnat şi anul acesta, pentru a noua oară consecutiv, Finlanda drept cea mai fericită ţară din lume. În ediţia 2026, România ocupă locul 34 în lume, faţă de poziţia 35 ocupată anul trecut. Lista include 147 de ţări.
C.I.
Mircea Bertea
Daniel Funeriu
Mihai Peticilă