STUDIU Un stil de viață bazat doar pe consumul de legume nu este suficient pentru a reduce riscurile cardiace

405 vizualizări
Foto: Pixabay.com
Deşi legumele sunt benefice pentru starea de sănătate, consumul lor în cantităţi mari, dacă nu este însoţit şi de alţi factori, nu este suficient pentru a reduce riscul de infarct sau de accident vascular cerebral, au anunţat autorii unui studiu de amploare desfăşurat în Marea Britanie, informează luni BBC, conform Agerpres.

Ceea ce oamenii mănâncă în plus faţă de legume, cât de multe exerciţii fizice practică, precum şi locul şi felul în care trăiesc reprezintă factori care ar putea avea un impact mai mare asupra stării de sănătate, potrivit autorilor acestui studiu.

Ei accentuează totuşi faptul că o dietă echilibrată reduce riscul de apariţie pentru multe boli, inclusiv pentru anumite tipuri de cancer.

Cel puţin cinci porţii de legume şi fructe în fiecare zi sunt recomandate de experţii din sănătate, inclusiv de cei de la Serviciul Naţional de Sănătate (NHS) din Marea Britanie.

Noul studiu, realizat de cercetători de la universităţile britanice Oxford şi Bristol în colaborare cu specialişti de la Universitatea Chineză din Hong Kong, a constat în întrebări adresate celor 400.000 de persoane înscrise la o cercetare ştiinţifică demarată de UK Biobank, care au fost invitate să completeze un chestionar despre dietele lor, inclusiv despre cantităţile de legume gătite şi crude pe care le mănâncă în fiecare zi.

În medie, participanţii au spus că mănâncă cinci linguri de legume pe zi: două linguri de legume crude, trei linguri de legume gătite.

Starea lor de sănătate şi orice afecţiune a inimii care a dus la tratament în spital sau la deces au fost monitorizate pe parcursul a 12 ani.

Deşi riscul de deces cauzat de boli cardiovasculare a fost cu aproximativ 15% mai mic pentru persoanele care mâncau cele mai mari cantităţi de legume – în special pentru cele care consumau multe legume crude – în comparaţie cu cele care mâncau cele mai mici cantităţi de legume, autorii studiului au considerat că acest rezultat ar putea fi explicat prin alţi factori.

Acei factori includ stilul de viaţă al participanţilor – de exemplu dacă fumau sau consumul de alcool -, precum şi locurile de muncă, veniturile şi dieta generală.

Ca urmare, autorii spun că studiul lor nu a descoperit o dovadă “a unui efect protector oferit de consumul mare de legume” asupra frecvenţei de apariţie a afecţiunilor cardiace şi ale sistemului circulator.

Ben Lacey, cercetător la Universitatea Oxford, a spus: “Acesta este un studiu important, cu implicaţii pentru înţelegerea cauzelor dietetice ale bolilor cardiovasculare”, conform sursei citate.

Însă Naveed Sattar, profesor de medicină a metabolismului la Universitatea Glasgow, a spus că rezultatul este “o bună dovadă furnizată de un studiu” a faptului că alimentele bogate în fibre, precum legumele, “pot să contribuie la scăderea în greutate şi la îmbunătăţirea nivelurilor factorilor de risc care cauzează boli cardiace”.

Potrivit aceluiaşi profesor, concluziile studiului pot fi dezbătute, dar nu ar trebui să afecteze recomandările formulate pe scară largă privind introducerea în dietă a cel puţin cinci porţii de fructe şi legume pe zi.

De ce trebuie să mâncăm cinci porţii de legume şi fructe pe zi?

Potrivit recomandărilor NHS, fructele şi legume reprezintă o sursă bună de vitamine, precum acid folic, şi de minerale, precum potasiu.

Ele conţin şi fibre, care contribuie la menţinerea sănătăţii tranzitului intestinal, previn problemele de digestie şi reduc riscul de cancer intestinal.

Fructele şi legume participă, de asemenea, la reducerea riscului de boli cardiace, accident vascular cerebral şi anumite tipuri de cancer. Ele contribuie şi la structura unei diete sănătoase şi echilibrate.

Totodată, sunt sărace în grăsimi şi calorii (cu condiţia să nu fie prăjite sau coapte în cantităţi mari de ulei).

Alţi experţi afirmă că măsurarea cantităţilor şi monitorizarea tipurilor de alimente pe care oamenii le consumă timp de mulţi ani, pentru a studia efectele lor asupra riscurilor de apariţie a unor boli, reprezintă o pistă de cercetare care este predispusă la erori, potrivit Agerpres.

“Din păcate, trebuie să punem sub semnul îndoielii fiabilitatea descoperirilor obţinute prin acest studiu, din cauza utilizării unor întrebări simple, prin care autorii se aşteptau ca participanţii să anunţe o valoare medie a consumului lor de legume”, a declarat Janet Cade, profesoară la Universitatea Leeds.

Autorii studiului, publicat în revista Frontiers in Nutrition, afirmă că oamenii care mănâncă multe legume crude ar putea beneficia de o scădere a riscului de boli cardiace deoarece prin gătitul legumelor se elimină nutrimente importante, precum vitamina C.

Uleiul şi grăsimea folosite la gătitul legumelor ar putea duce, de asemenea, la creşterea cantităţii consumate de sare şi de grăsimi, doi cunoscuţi factori de risc pentru bolile cardiace.

Totodată, oamenii care au o dietă bazată pe multe legume mănâncă mai puţine alimente bogate în calorii şi mai puţine grăsimi, consumând totodată mai multe vitamine şi antioxidanţi, care pot să prevină procesul de deteriorare a celulelor din organism, mai informează Agerpres.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Șefia CNATDCU, organismul care trebuie să dea un verdict pe teza de doctorat a premierului Ciucă, este în aer. Președintele forului, Ioan Aurel Pop, spune că se va suspenda din nou, dar că nu a primit „un formular” pentru asta / Mircea Dumitru ar urma să preia interimatul

Șefia Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare – CNATDCU este incertă în acest moment, moment care coincide cu scandalul de plagiat în care premierul României, Nicolae…
Vezi articolul

Cercetare privind COVID-19: Cele 18 consorții de cercetare finanțate de Comisia Europeană pentru dezvoltarea unui diagnostic rapid, tratament și vaccin. România e prezentă, ca partener, într-un singur proiect

Comisia Europeană anunță că finanțează încă un proiect în cadrul apelului de urgență pentru cercetarea în cazul COVID-19. Astfel, numărul proiectelor crește la 18, cu un buget total de 48.5…
Vezi articolul

UPDATE Nimic despre Cercetare în capitolul “Cercetare și Digitalizare” din programul guvernului Ciolacu, prezentat de PSD / Prioritățile în domeniu, inclusiv o nouă lege a cercetării, sunt prezentate însă în programul de guvernare depus la Parlament

Domeniul cercetării românești, care aștepta, chiar, o nouă lege dedicată, dar și o creștere substanțială a finanțării în anii următori, nu este abordat în niciun fel în capitolul despre “Cercetare…
Vezi articolul
salarizare pe baza de performanță pentru profesori

Regulile după care se verifică și recunoaște valoarea științifică a unei cărți scrise în penitenciar de condamnații definitiv, aprobate după 5 ani: Verificarea de plagiat se face prin softuri recunoscute CNADTCU, lucrările pot fi pe 6 domenii

Un ordin semnat de fostul ministru al Cercetării, Ciprian Teleman, pe final de mandat, prin care e aprobată Metodologia de evaluare a caracterului științific al lucrărilor elaborate de persoane din…
Vezi articolul