În capitolul “România, descoperiri surprinzătoare“ autorii raportului Copiii mici (0-8) și tehnologia digitală – un studiu calitativ în Europa, studiu făcut de hub-ul științific al Comisiei Europene, Joint Research Centre, descriu povestea a doi copii de la noi, care au participat la acest proiect și care au învățat mai întâi să scrie și apoi să citească. În mod cu totul nou, așa ceva a fost posibil mai ales datorită accesului acelor copii la tehnologia digitală, potrivit raportului.
Iată ce scrie în raport:
“Dacă în mod obișnuit copiii învățau să citească mai repede decât să scrie, tehnologiile digitale (printre alți factori) par să favorizeze scrierea. Astfel RO01g6 (n.r. codul de studiu s-ar putea interpreta: g6 – fată, 6 ani) știe să scrie „cărți” (povestește că ea scrie cu majuscule, pe foi de hârtie pe care mama ei trebuie le „lege” după aceea), dar nu știe să citească. Același lucru este valabil pentru RO10b5 (n.r. cod posibil pentru: băiat de 5 ani). Potrivit mamei sale, unul dintre jocurile sale favorite este să scrie în Word liste de oameni care
sunt importanți pentru el, dar, din nou, el nu știe să citească. Această inversare a ordinii tradiționale a activităților legate de „alfabetizare” poate fi explicată prin faptul că lumea digitală cere un tip de angajament în care scrisul rămâne un element cheie: după lansarea unei căutări rezultatele pot fi text, video, imagini sau jocuri, însă căutarea în sine se bazează încă pe textul scris“, potrivit raportului citat.
O altă descoperire a cercetării citate este preferința copiilor de până la 8 ani, pentru un anumit sistem de operare.
“Există diferențe majore între competențele copiilor în utilizarea celor două sisteme de operare principale de pe dispozitivele mobile; preferă în mod clar Android, în timp ce percep IOS-ul ca fiind „prea dificil”. Nu știm dacă acesta este un rezultat al răspândirii slabe a iPad-urilor în România (sau dacă există o determinare circulară între cele două fapte), dar familiile care au un iPad au, de asemenea, și o tabletă asemănătoare, cu Android“, scriu Stephane Chaudron, Rosanna Di Gioia și Monica Gemo – autorii acestui studiu publicat recent, făcut în 2018.
Prima concluzie despre România este aceea că la noi unii părinți consideră că viața digitală a copiilor este opțională, așa că decid în mod surprinzător să nu se implice în asta. Astfel, unii părinți care altfel sunt foarte dedicați în privința educației copiilor, învățându-i abilitățile mediatice critice printre altele, se retrag brusc
când vine vorba de lumea digitală sau de anumite dispozitive specifice. De exemplu, mama unei fetițe de 6 ani rămâne departe de mobil și de orice dispozitiv prin care poate accesa internetul, inclusiv atunci când este vorba despre utilizarea lor de către fiica ei. Specialiștii notează că absența mamei în utilizarea tehnologiilor mobile este vizibilă în aptitudinile digitale ale fiicei sale, dar nu la nivel operațional, deoarece știe, intuitiv, ce are de făcut ca să joace jocuri, de exemplu. În schimb, afectarea se vede la nivelul de înțelegere al funcționalității și la verbalizarea operațiunilor pe care le face. Concret – atunci când a făcut o activitate ăn care a fost susșinută de mama ei, fata a fost capabilă să explice în propoziții complexe și cu un vocabular bogat ceea ce face, ce are de făcut, ce trebuie să facă și cum să facă. Acest competența se oprește brusc când vine vorba de activitățile sale digitale, (la care părintele nu a participat).
Altă constatare ar fi legată de faptul că, deși părinții le cumpără de cele mai multe ori copiilor telefoane (multe dintre ele fiind chiar scumpe), când vine vorba să cheltuiască doar câțiva lei în plus pentru aplicații de calitate sau fată reclame, aceștia refuză și folosesc doar ce e gratuit. Nu este doar o chestiune de a nu investi bani, spun autorii, ci e și o problemă de timp pentru a căuta un astfel de conținut de calitate.
Citește și:
- O treime dintre copiii din România au fost expuși anul trecut la discurs incitator la ură pe internet. Față de acum 5 ani a crescut gradul de alfabetizare digitală
- Institutul Naţional de Statistică a aflat câte ore pe zi au dormit copiii de 3-7 ani. Somnul, mâncatul şi îmbrăcatul, cele mai neplăcute activități pentru ei
- Cât au voie copiii pe telefoane. Hans Markowitsch, neuropsiholog: Nativii digitali pierd capacități precum calculul avansat
Raluca Pantazi
Redacția
C.I.
Alexa Stănescu