Teoriile conspirației sunt alimentate de ”Paradoxul succesului” și de modelul militarizat-autoritar de comunicare în pandemie. INTERVIU cu sociologul Dan Petre

1.486 de vizualizări
Dan Petre / Foto: Arhiva personala
Sociologul Dan Petre, specialist în ştiinţele comunicării și conferenţiar universitar, spune că polarizarea extremă a societății românești, dar și ”paradoxul succesului” gestionării pandemiei de coronavirus au contribuit la răspândirea teoriilor conspirației în România.

”A fost o criză care pentru majoritatea românilor s-a desfășurat în primul rând ”pe Facebook și la televizor”, care ”s-a întâmplat altora”, care nu a intrat în spațiul personal al oamenilor, astfel încât aceștia să simtă o legătură directă cu ea. Cei care s-au ocupat de gestionarea acestei situații (președintele, guvernul și faimosul grup de comunicare strategică) plătesc acum paradoxul succesului. Dacă situația scăpa de sub control, necesitatea măsurilor luate ar fi fost confirmată de realitate. Faptul că nu s-a întâmplat ceva îngrozitor, este explicat de mulți prin faptul că pandemia a fost de la început doar o invenție”, arată Dan Petre într-un interviu pentru G4Media.ro.

Principalele idei:

  • Ideea că pandemia de coronavirus este o invenție și că măsurile de prevenire a răspândirii virusului COVID-19 sunt generate în primul rând de polarizarea accentuată – aproape de nivelul de rupere a coeziunii sociale –  în care este România.
  • Se mai adaugă la aceasta faptul că situația medicală nu a depășit un prag critic de amploare care să genereze reacție emoțională intensă; modelul de comunicare centralizat, autoritar folosit de către autorități, care a dus la erodarea încrederii populației; reducerea disonanței cognitive, respectiv nevoia oamenilor de a-și alinia cât de mult cu putință ceea ce gândesc, ceea ce simt și ceea ce fac.
  • Sunt trei principale idei conspiraționiste, dintre care cea mai răspândită este cea că guvernul român amplifică deliberat și fără fundament numărul îmbolnăvirilor pentru a prelungi starea de urgență, care le permite să aloce bani pentru firmele de casă și apropiații politici.
  • Și în România sunt prezente teorii conspiraționiste globale, dar faptul că suntem o cultură periferică, slab conectată la marile teme internaționale face ca acestea să nu aibă o audiență relevantă
  • Neîncrederea în sistem și nevoia de a depăși incertitudinea și teama vor fi amplificate și exploatate politic, dar nu pare să existe suficient interes pentru acest subiect la un număr suficient de mare de persoane pentru a constitui o masă critică relevantă
Citește pe G4Media interviul integral cu sociologul Dan Petre

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Educația remedială trebuie plătită, dacă este după ore. Am lucrat cu 3.000 de profesori, 14.000 de copii și am avut 92% rată de absolvire la BAC, când lumea transforma școala în cabinet medical – experiența World Vision România, povestită de Mihaela Nabăr

„Dacă educația remedială este dincolo de orele de clasă, ea trebuie plătită ca atare și nu este vorba doar de plata orelor respective. Sunt materiale educaționale care trebuie folosite în…
Vezi articolul

Bătaie de joc la adresa profesorilor și elevilor, din partea Ministerului Educației. Instituția le-a cerut cadrelor didactice să facă reperele metodologice pentru clasa a XI-a, pentru peste 80 de discipline, în doar 10 zile lucrătoare, în plină vacanță – document

Profesorii din grupurile de lucru pentru elaborarea/revizuirea curriculumului pentru disciplinele/ domeniile de studiu obligatorii din învățământul liceal și pentru calificările/domeniile de pregătire profesională pentru care se școlarizează prin învățământul profesional…
Vezi articolul

EXCLUSIV Universitatea din București nu vrea să facă fuziuni, anunță rectorul Marian Preda: De ce o universitate serioasă să-și ia anexă una care nu e viabilă, făcută după ’89 pentru a avea autoritățile locale universitate? Ideea comasării universităților este proastă!

Rectorul Universității din București îl contrazice pe consilierul prezidențial Sorin Costreie și cataloghează drept „proastă” ideea comasării universităților, ca parte a reformării învățământului superior din România într-un an marcat de…
Vezi articolul

OECD: E nevoie de educație sexuală extinsă în școli, care să vizeze și bullying-ul, consimțământul, consumul media / În România, informația de gen e judecată la CCR, iar președintele și parlamentul fac ping-pong cu educația “sanitară”

Educația sexuală așa cum se desfășoară ea, acum, în cele mai multe școli ale lumii este insuficientă și ar trebui să atingă unitar probleme de context social mai larg –…
Vezi articolul

Directorul Institutului „Elie Wiesel”, Alexandru Florian, despre Nichifor Crainic, ideolog al extremismului interbelic, prezent în manuale și în programa școlară: E nevoie de sincronizarea conținuturilor. Cu ce rămâne elevul? Află la română că X este valoare literară, la Istorie – că același X a promovat valori anti-umane

„Din nefericire, în România nu există o strategie sau politică publică educațională de sincronizare a conținuturilor educaționale”, problemă care trebuie rezolvată de cei care se ocupă de programele școlare, a…
Vezi articolul