Sociologul Dan Petre, specialist în ştiinţele comunicării și conferenţiar universitar, spune că polarizarea extremă a societății românești, dar și ”paradoxul succesului” gestionării pandemiei de coronavirus au contribuit la răspândirea teoriilor conspirației în România.
”A fost o criză care pentru majoritatea românilor s-a desfășurat în primul rând ”pe Facebook și la televizor”, care ”s-a întâmplat altora”, care nu a intrat în spațiul personal al oamenilor, astfel încât aceștia să simtă o legătură directă cu ea. Cei care s-au ocupat de gestionarea acestei situații (președintele, guvernul și faimosul grup de comunicare strategică) plătesc acum paradoxul succesului. Dacă situația scăpa de sub control, necesitatea măsurilor luate ar fi fost confirmată de realitate. Faptul că nu s-a întâmplat ceva îngrozitor, este explicat de mulți prin faptul că pandemia a fost de la început doar o invenție”, arată Dan Petre într-un interviu pentru G4Media.ro.
Principalele idei:
- Ideea că pandemia de coronavirus este o invenție și că măsurile de prevenire a răspândirii virusului COVID-19 sunt generate în primul rând de polarizarea accentuată – aproape de nivelul de rupere a coeziunii sociale – în care este România.
- Se mai adaugă la aceasta faptul că situația medicală nu a depășit un prag critic de amploare care să genereze reacție emoțională intensă; modelul de comunicare centralizat, autoritar folosit de către autorități, care a dus la erodarea încrederii populației; reducerea disonanței cognitive, respectiv nevoia oamenilor de a-și alinia cât de mult cu putință ceea ce gândesc, ceea ce simt și ceea ce fac.
- Sunt trei principale idei conspiraționiste, dintre care cea mai răspândită este cea că guvernul român amplifică deliberat și fără fundament numărul îmbolnăvirilor pentru a prelungi starea de urgență, care le permite să aloce bani pentru firmele de casă și apropiații politici.
- Și în România sunt prezente teorii conspiraționiste globale, dar faptul că suntem o cultură periferică, slab conectată la marile teme internaționale face ca acestea să nu aibă o audiență relevantă
- Neîncrederea în sistem și nevoia de a depăși incertitudinea și teama vor fi amplificate și exploatate politic, dar nu pare să existe suficient interes pentru acest subiect la un număr suficient de mare de persoane pentru a constitui o masă critică relevantă
Citește pe G4Media interviul integral cu sociologul Dan Petre
Matei Pop
Raluca Pantazi
Ioana Nicolescu
