Oamenii, mai stresați de faptul că alții nu respectă distanțarea, decât de planurile de viitor sau de singurătate – studiu internațional despre impactul Covid-19 asupra sănătății mintale

1.632 de vizualizări
Foto: Pixabay.com
Regulile de distanțare socială care zilele acestea, în România, vin în prim plan prin „relaxarea” suprapusă cu examenele naționale reprezintă principala sursă de stres a oamenilor, în contextul crizei provocate de noul coronavirus, potrivit unui studiu încă în desfășurare, realizat de un grup de universități din Europa, America de Nord și Asia. Câteva dintre concluziile acestui studiu au fost prezentate pe blogul Institutului pentru Educație al University College London. Cercetarea urmărește să înțeleagă impactul pe termen scurt și lung al crizei coronavirusului asupra sănătății mintale și asupra încrederii în alți oameni.
  • Studiul se desfășoară în cinci țări/regiuni de pe trei continente – Marea Britanie, Italia, Grecia, SUA și Hong Kong – și este susținut de cinci universitățI: University College London, University of Pennsylvania, University of Trento, Nanyang Technological University, University of Massachusetts Lowell și Chinese University of Hong Kong.

Până acum, studiul – demarat în primăvară, când pandemia a lovit greu cele mai multe dintre teritoriile implicate în studiu – arată că probleme precum distanțarea socială (sau, mai degrabă, nerespectarea ei) produc considerabil mai mult stres decât alte surse importante de neliniște, inclusiv ce țin de viață profesională și personală.

Primele cinci astfel de surse de stres, după numărul de participanți la studiu care le-au invocat:

1. Faptul că alți oameni nu respectă distanțarea socială (51,8%)

2. Nesiguranța produsă de pandemie (când se va termina, cum se transmite virusul etc.) (50,8%)

3. Planurile de viitor (46,3%)

4. Sănătatea mintală (33,4%)

5. Plictisul și singurătatea (30%)

Există diferențe semnificative între țările incluse în studiu: preocupările legate de distanțare socială, de sănătate mintală sau de singurătate și plictis sunt mult mai mari în Marea Britanie și SUA, comparativ cu celelalte țări – având în vedere că, în Hong Kong și Italia, platoul evoluției epidemice a fost atins devreme.

Dar participanții din toate țările au manifestat preocupări similar de mari în privința nesiguranței produse de Covid-19 și de planurile de viitor.

Un alt rezultat prezentat pe blogul citat se referă la percepția oemenilor cu privire la purtatul măștilor. Și aici sunt diferențe foarte mari între regiuni: în Marea Britanie, țară unde guvernul este acum așteptat să ia inclusiv decizii privind o eventuală reducere a distanței de 2 metri între persoane, în spații publice, percepția e că până în 30% dintre oameni poartă mască – față de 50-80% în SUA, sau 80%-100% în Italia sau 90-100% în Hong Kong.

Foto: pixabay.com


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Tragedia triajului. Despre etica alocării resurselor medicale limitate în timpul COVID-19 – Alexandru Volacu, conferențiar la Facultatea de Administrație și Afaceri a Universității din București

Analiza este semnată de Alexandru Volacu, conferențiar universitar la Facultatea de Administrație și Afaceri din cadrul Universității din București, cadru didactic asociat la Facultatea de Administrație Publică din cadrul SNSPA…
Vezi articolul
Mircea Miclea / Sursa foto: Ciprian Hord

Mircea Miclea: Cultura pupatului inelului, a oportunismului nu va produce un viitor mai bun în universități. Să trecem la o cultură a curajului / Universitățile tehnice să facă presiune pe SRI, SIE, Ministerul de Externe să faciliteze acordarea de vize studenților din alte părți ale lumii pentru ca să permită internaționalizarea învățământului

Învățământul academic din România are nevoie de profesori care să iasă din cultura complianței, „a pupatului inelului, a supunerii, a oportunismului” și să treacă la cultura curajului de a lua…
Vezi articolul

Școala hibridă răspunde “problemelor sistemice ale educației din România” și “răspunde nevoii de digitalizare a educației” – Camera de comerț româno-americană AmCham, în sprijinul strategiei SmartEdu

“Pentru îmbunătățirea performanțelor sistemului de educație din România, propunem adoptarea unui model de învățământ hibrid, la nivelul întregului sistem public și particular acreditat de educație din România”, arată Camera de…
Vezi articolul