Oamenii, mai stresați de faptul că alții nu respectă distanțarea, decât de planurile de viitor sau de singurătate – studiu internațional despre impactul Covid-19 asupra sănătății mintale

1.627 de vizualizări
Foto: Pixabay.com
Regulile de distanțare socială care zilele acestea, în România, vin în prim plan prin “relaxarea” suprapusă cu examenele naționale reprezintă principala sursă de stres a oamenilor, în contextul crizei provocate de noul coronavirus, potrivit unui studiu încă în desfășurare, realizat de un grup de universități din Europa, America de Nord și Asia. Câteva dintre concluziile acestui studiu au fost prezentate pe blogul Institutului pentru Educație al University College London. Cercetarea urmărește să înțeleagă impactul pe termen scurt și lung al crizei coronavirusului asupra sănătății mintale și asupra încrederii în alți oameni.
  • Studiul se desfășoară în cinci țări/regiuni de pe trei continente – Marea Britanie, Italia, Grecia, SUA și Hong Kong – și este susținut de cinci universitățI: University College London, University of Pennsylvania, University of Trento, Nanyang Technological University, University of Massachusetts Lowell și Chinese University of Hong Kong.

Până acum, studiul – demarat în primăvară, când pandemia a lovit greu cele mai multe dintre teritoriile implicate în studiu – arată că probleme precum distanțarea socială (sau, mai degrabă, nerespectarea ei) produc considerabil mai mult stres decât alte surse importante de neliniște, inclusiv ce țin de viață profesională și personală.

Primele cinci astfel de surse de stres, după numărul de participanți la studiu care le-au invocat:

1. Faptul că alți oameni nu respectă distanțarea socială (51,8%)

2. Nesiguranța produsă de pandemie (când se va termina, cum se transmite virusul etc.) (50,8%)

3. Planurile de viitor (46,3%)

4. Sănătatea mintală (33,4%)

5. Plictisul și singurătatea (30%)

Există diferențe semnificative între țările incluse în studiu: preocupările legate de distanțare socială, de sănătate mintală sau de singurătate și plictis sunt mult mai mari în Marea Britanie și SUA, comparativ cu celelalte țări – având în vedere că, în Hong Kong și Italia, platoul evoluției epidemice a fost atins devreme.

Dar participanții din toate țările au manifestat preocupări similar de mari în privința nesiguranței produse de Covid-19 și de planurile de viitor.

Un alt rezultat prezentat pe blogul citat se referă la percepția oemenilor cu privire la purtatul măștilor. Și aici sunt diferențe foarte mari între regiuni: în Marea Britanie, țară unde guvernul este acum așteptat să ia inclusiv decizii privind o eventuală reducere a distanței de 2 metri între persoane, în spații publice, percepția e că până în 30% dintre oameni poartă mască – față de 50-80% în SUA, sau 80%-100% în Italia sau 90-100% în Hong Kong.

Foto: pixabay.com


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Daniel David: Este o mare greșeală să legăm ideea de patriotism de România veche, care astăzi înseamnă că ești desuet, depășit și izolat în lumea globală / România modernă se va impune în câțiva ani

România este terenul unei lupte paradigmatice între profilul său vechi și profilul unei țări moderne. Iar “în câțiva ani România modernă se va impune, pe măsură ce generațiile acum tinere…
Vezi articolul

Noul clasament al universităților Times Higher 2021 pe domenii de studiu: universitățile românești, departe de elita lumii. Babeș-Bolyai are cea mai puternică prezență și e singura din România la Educație și Psihologie. Nicio universitate românească la Drept

Universitățile românești au o performanță modestă în noile clasamente ale instituțiilor de învățământ superior din lume, după domenii de studiu, date miercuri publicității de Times Higher Education, unul dintre principalii…
Vezi articolul

Tunurile politice și imobiliare din Legea Deca. Proiectul întoarce definitiv școala cu fața către ierarhiile politice de putere / Analiza proiectului cu care Iohannis vrea să își salveze mandatele

Rectorii-parlamentari-politicieni vor putea să conducă universitățile încă 10 ani de aici înainte, unii cumulând peste 20 de ani de șefie a comunităților pe care topurile internaționale le notează tot mai…
Vezi articolul