Academicianul Marius Andruh, membru în comisia de validare a planurilor cadru pentru liceu a declarat că ar trebui să se pună problema dacă nu cumva ar fi cazul “să dirijăm elevii spre două tipuri de bacalaureat: unul, să spunem, profesional, iar celălalt care să le dea acces mai ușor la universități”. Andruh a spus că “trebuie să ne gândim dacă merită sau nu merită”, motivând cu un argument și un contra-argument această ipoteză. Declarațiile au fost făcute la Dezbaterea pentru planurile-cadru organizată la Parlament.
“Ar trebui ca atunci când stabilim planurile cadru să uităm că suntem chimiști, că suntem filologi, că suntem istorici sau matematicieni. Toate disciplinele sunt importante, esențial este ce îl învățăm pe elev și să găsim acel echilibru, pentru că de aceea suntem mulți prezenți pentru toate disciplinele, să găsim acel echilibru care să ne ducă la profilul pe care îl dorim pentru absolvenții de liceu.
Vreau să vă atrag atenția asupra unui aspect despre care s-a mai vorbit, dacă nu ar fi cazul să dirijăm elevii spre două tipuri de Bacalaureat: unul să spunem profesional, iar celălalt care să le dea acces mai ușor la universități. Și asta este greu, pentru că trebuie să ne gândim dacă merită sau nu merită. Eu încă nu am răspunsuri.
Pentru că se poate întâmpla ca un elev care este într-un liceu industrial să se descopere în acei ani, “să-și ia zborul” și să fie limitat în a merge la o universitate prestigioasă tocmai pentru că are un altfel de Bacalaureat.
Pe de altă parte am citit recent că în multe instituții de învățământ superior avem situații de analfabetism funcțional la nivel mare. Adică sunt trecuți prin liceu, dar noțiunile de matematică, să spunem, pentru Politehnică, sunt extrem de firave.
Aici aș adăuga un punct de vedere optimist: cred cu toată tăria că tinerii din țara noastră sunt la fel de deștepți și ca acum 10 ani, și ca acum 20 de ani, și ca acum 100 de ani.
Interesele lor sunt dirijate spre alte discipline și nu, de exemplu, spre chimie, pentru că sunt mai atractive. O să găsim tineri excepționali în învățământul nostru, și preuniversitar, și cel universitar pentru disciplinele care le par lor atractive. Datoria noastră este să asigurăm pentru disciplinele la care nu avem foarte mulți amatori, să asigurăm supraviețuirea unor discipline mai puțin populare, cum ar fi chimie sau fizică, sau chiar matematica ca știință pură, pentru că trebuie să asigurăm acestei țări supraviețuirea și rezultatele excepționale pe care le așteptăm în toate ramurile științei.
Prin urmare, uitându-mă pe planurile cadru, par să fie ok toate variantele, deocamdată, și cel mai mare pas de aici încolo este să facem programele pentru aceste planuri pentru că suntem în urmă și este prioritatea noastră”, a spus Andruh.
Marius Andruh este academician, profesor de Chimie anorganică la Universitatea din București și președintele Secției de Științe Chimie a Academiei Române. Este membru al Academiei Europaea, membru corespondent al Academiei Europene de Științe, Arte și Litere, membru al European Academy of Sciences și este implicat, de peste 30 de ani, în organizarea olimpiadelor de chimie și în pregătirea echipelor care au reprezentat România la olimpiadele internaționale.
Planurile-cadru de liceu au fost lansate în dezbatere publică de Ministerul Educației pe 5 ianuarie 2021.
Aceasta este a doua tentativă de a reforma planurile-cadru din ultimii 3 ani, prima având loc în anul 2018, atunci când Ministerul Educației Naționale a lansat în dezbatere publică un set de planuri-cadru realizate în mod netransparent, fără implicarea actorilor din sistem: elevi, părinți și profesori. După protestele elevilor, planurile respective au fost retrase.
Marius Andruh / Foto: Foto: unibuc.ro
Redacția
Diana Ghimiși
Mihai Peticilă
7 comments
De ce nu facem cum au făcut alte țări, spre exemplu Marea Britanie. S-a trecut examenul în funcție de medie, pentru că elevii din acest an nu știu nimic, profesorii nu au predat nimic și nu s-a asimilat nimic. Pierdere de timp.
Ar trebui sa se dea voie la ambele tipuri de bacalaureat, indiferent ca liceul este teoretic, vocațional sau tehnologic.
Elevul sa fie liber ca la începutul ultimei clase de liceu, sa opteze pentru unul din tipurile de bacalaureat.
Și cam pe când o să vă gândiți? Și până acum ce v-a împiedicat să vă gândiți?
Fiind academician v-aș întreba ceva: există în învățământul românesc, având în vedere că el este profund centralizat, ceva modele matematice care să țină seama de necesarul forței de muncă în toate domeniile de activitate din societatea românească? Și dacă ele există, cine le ascunde și de ce o face? Sunt curios câți dintre marii specialiști și experți din educație or fi citit cartea (cărțile) acad. Mircea Malița (alături ce Corneliu Zidăroiu) ”Modele matematice ale sistemului educațional” (sau ”Incertitudine și decizie”)? Măcar atunci s-au străduit să producă ceva original, s-au străduit să facă ceva gândit sistemic.
Acum avem 4 academii în România, iar învățământul și cercetarea sunt cenușăresele societății românești.
Nu e mai simplu sa se intre cu examen la facultate si sa testezi ce discipline sunt importante specializarii dorite. Bacalaureatul are alt rost! Noi avem tot timpul modalitati de evitare a esentialului.
Elevii au pierdut mult și profesorii se chinuie sa recupereze. Și asa materia este stufoasa…. Sa îmi spună mie cineva ca ce s-a dat la bac la biologie și un exemplu: filicatele l-au ajutat în viata. Tocmai ca voi indobitociti elevii, îi faceți sa urasca din ce în ce mai tare cartea…. Măcar cat e pandemia sau sa se găsească soluția de echivalare a notelor din liceu… Sau un bac mai ușor. Am vazut subiectele…. Tâmpenii la ce îl ajuta pe un elev cosinus dacă el se face sofer…. Sau bona…. Sau vânzător? Jale cu voi “academicienii” mai… .. decât unul cu 4 clase. Gândiți practic…. Băgați în ei atâta materie și 95%nu le trebuie în viata.
Sa luam un exemplu. Un elev studiază industrie alimentara. Iese din liceu cu calificare tehnician în industria alimentară. Bac-ul il susține la matematica, romana și alegere intre biologie, chimie și fizica. Daca proba a 3-a are sens, primele 2 nu au de-aface cu calificarea sa nivel 4.
Da, e foarte bine sa știi sa comentezi Rebreanu si Arghezi, dar nu este esențial. E cultura generala și nu are legătură cu continuarea studiilor la nivel universitar.
Da, matematica e buna, dar, hai sa fim serioși, absolventul nu trimite rachete pe Marte sa ii trebuiască integrale și limite de șiruri, matrice si derivate. El se specializează in morărit-panificație, prelucrarea cărnii etc.
Bacalaureatul de acum nu are nicio legătură nici cu piata muncii, nici cu calificarea lor, nici cu specializarea viitoare. Cu nimic.
Cred că cel mai bine ar fi ca liceul să nu aibă atâtea profiluri, pentru a da șansa unui tânăr ca și în clasa a XI să-și descopere înclinațiile. În schimb, bacalaureatul să-l poată da la acele obiecte care să-i faciliteze admiterea la facultate.