Trei școli din România figurează pe lista câştigătorilor premiilor europene pentru predare inovatoare din 2025, anunţate de Comisia Europeană, luni, 15 septembrie. Este vorba despre proiecte care s-au desfășurat timp de doi ani, între 2022 și 2024., iar proiectele câștigătoare sunt din Iași, Harghita și București.
Cele trei proiecte câștigătoare sunt: un proiect al Școlii Gimnaziale Hamburg 195, din sectorul 3, unul al Școlii Gimnaziale Vasile Conta din Iași și unul al Centrului Cultural Județean Harghita.
„Prin aceste premii, Comisia recunoaşte cadrele didactice care utilizează abordări inovatoare, interactive şi incluzive de predare şi de învăţare, deschizând astfel calea către un viitor mai bun pentru următoarele generaţii”, scrie Comisia Europeană.
În total, 117 profesori şi şcoli din peste 30 de ţări din Uniunea Europeană (UE) şi din afara acesteia au primit premii pentru proiectele lor sprijinite de programul Erasmus+, conform Reprezentanţei în România a CE.
Proiectul Școlii Gimnaziale nr. 195: Rangers of Change
„Rangers of Change a integrat în mod creativ învățarea limbilor străine cu educația climatică, sprijinind integrarea refugiaților și dezvoltarea cadrelor didactice. Proiectul a promovat multilingvismul, incluziunea și cetățenia responsabilă.
Utilizând abordări pedagogice favorabile incluziunii, coordonatorii s-au bazat pe identitățile culturale și sociale ale studenților migranți și refugiați ca atuuri în educație și formare pentru acțiunile climatice. Participanții au practicat limba engleză și au învățat vocabularul în greacă, spaniolă, portugheză, lituaniană și chiar ucraineană.
Subiect(e) abordat(e)
- Cetățenia ecologică
- Educație formală și non-formală
- Cetățenia responsabilă
- Valorile și identitatea UE
- Incluziune și participare socială
- Dialogul intercultural
- Învățarea multilingvă și învățarea pe tot parcursul vieții
- Angajamentul civic
Grup(uri) țintă
- 87 de profesori coordonatori
- 2.223 de studenți participanți (9-17 ani)
Metodologii utilizate
Elevii mai în vârstă (cu vârste cuprinse între 12 și 17 ani) și-au aprofundat înțelegerea subiectelor legate de mediu și și-au împărtășit cunoștințele colegilor mai tineri (cu vârste cuprinse între 9 și 11 ani), familiilor și comunităților prin educație reciprocă și participare activă. Activitățile au combinat învățarea limbilor străine cu educația ecologică, utilizând instrumente digitale și metode creative, cum ar fi experimente bilingve, proiecte ecologice, spectacole multimedia și campanii, precum și ateliere de lucru, sărbători (Ziua Mondială a Apei), competiții sportive și Ghidul de cumpărături ecologice. În total, 12 oameni de știință, opt politicieni și 15 specialiști au luat parte la activitățile proiectului. Evaluarea formativă a confirmat dezvoltarea competențelor-cheie.
Mediul de inovare
Prin corelarea învățării limbilor străine cu aspecte din lumea reală, cum ar fi schimbările climatice, biodiversitatea și durabilitatea, proiectul a transformat școlile în centre de inovare. Limbajul a devenit un instrument de acțiune, mai degrabă decât doar teorie, ceea ce face ca învățarea să fie atât antrenantă, cât și plină de satisfacții. Printr-o varietate de activități – inclusiv învățarea în aer liber, sport și jocuri – proiectul ROC a făcut achiziția limbilor străine distractivă și dinamică. Profesorii au îmbrățișat diverse stiluri de învățare, oferind parcursuri personalizate care le-au permis elevilor să învețe cu încredere. Coordonatorii au elaborat, de asemenea, strategii pentru a asigura includerea semnificativă a refugiaților în activitățile proiectului.
Rolul profesorilor
„Profesorii au acționat ca factori de schimbare, proiectând și punând în aplicare metode inovatoare care corelează învățarea limbilor străine cu educația ecologică și culturală. Ei au sprijinit bunăstarea elevilor prin practici favorabile incluziunii și de susținere adaptate la diverse nevoi.
Prin îmbunătățirea competențelor lor în predarea interdisciplinară și prin utilizarea instrumentelor digitale, aceștia și-au consolidat competențele profesionale. Profesorii proiectului au devenit o sursă de inspirație pentru comunitatea școlară, familii și comunitatea locală în sens larg”.
Impact și realizări
70% dintre toți participanții au raportat că abilitățile lor în domenii precum arta, muzica, vorbitul în public și IT s-au îmbunătățit după participarea la proiect, în timp ce 75% au simțit că valorile lor interculturale au fost consolidate.
Proiectul a declanșat un angajament pe termen lung față de sustenabilitate, elevii, familiile și profesorii continuând să recicleze, să reutilizeze și să promoveze obiceiuri ecologice.
Coordonatorii au susținut implicarea prin crearea unor contexte de învățare continue pentru participanți. Studenții refugiați ucraineni au contribuit la jurnalele proiectului, la jocurile și campaniile de combatere a schimbărilor climatice, lucrând adesea alături de mamele lor. De-a lungul proiectului, elevii au devenit mai empatici, încrezători și prietenoși, sprijinindu-se reciproc și colaborând pentru a rezolva sarcini.”
Fii inteligent, fii verde! – proiect al Școlii Gimnaziale Vasile Conta din Iași
Durata proiectului 1 septembrie 2022 – 31 august 2024
„Proiectul a contribuit la promovarea educației ecologice și a responsabilității civice în rândul elevilor. Prin activități creative și practice, le-a permis tinerilor cursanți să dobândească competențe ecologice practice și i-a inspirat să devină cetățeni activi în lupta împotriva schimbărilor climatice.
Prin integrarea durabilității în curriculum și încurajarea inițiativelor conduse de studenți, proiectul a prezentat abordări inovatoare de predare care au încurajat gândirea critică, colaborarea și impactul pe termen lung.
Subiect(e) abordat(e)
- Implicarea civică și cetățenia activă
- Participarea democratică prin inițiative studențești
- Dezvoltarea competențelor verzi și un proces decizional responsabil
- Integrarea abordărilor de învățare formală și non-formală
- Colaborarea transsectorială
Grup(uri) țintă
Elevii de liceu (cu vârste cuprinse între 10 și 15 ani) din cinci școli și un ONG implicat în activități de voluntariat.
Metodologii utilizate
Proiectul oferă un cadru inovator pentru predare și învățare prin combinarea abordărilor multidisciplinare, a educației bazate pe competențe și a metodologiilor centrate pe cursant, menite să dezvolte competențe verzi esențiale în rândul studenților. Predarea și învățarea depășesc granițele tradiționale ale subiectelor, angajând elevii în provocările din viața reală, axate pe durabilitate, care necesită gândire critică, colaborare și creativitate.
Activitățile-cheie au integrat știința mediului cu responsabilitatea civică și rezolvarea problemelor. A fost înființată o Eco-Patrol, formată din studenți care și-au asumat roluri de conducere în coordonarea activităților proiectului. Prin această inițiativă, elevii au aflat despre amenințările la adresa mediului, cum ar fi poluarea, supraconsumul și pierderea biodiversității.
Mediul de inovare
Profesorii au jucat un rol transformator în modelarea practicilor educaționale inovatoare prin adoptarea de noi metode pedagogice, permițând școlilor să capaciteze atât elevii, cât și educatorii să devină co-creatori de cunoștințe și factori de schimbare în comunitățile lor.
Abordările inovatoare de predare și învățare au inclus învățarea bazată pe proiecte și anchete, învățarea interdisciplinară și tematică, învățarea în aer liber și experiențială, instrumentele digitale și virtuale de învățare, învățarea serviciilor și implicarea comunității, învățarea colaborativă și inter pares și gândirea de proiectare – o abordare centrată pe om, de rezolvare a problemelor. Crearea programei „Educație pentru dezvoltare durabilă” a exemplificat inovarea instituțională prin integrarea durabilității în programa școlară formală.
Rolul profesorilor
Profesorii au fost încurajați să proiecteze, să se adapteze și să experimenteze metode inovatoare, să exploreze abordări interdisciplinare și să își dezvolte continuu abilitățile pedagogice. Această stimulare intelectuală a contribuit la sentimentul lor de competență și satisfacție profesională. De asemenea, aceștia și-au îmbunătățit competențele digitale prin crearea de resurse online, cum ar fi Muzeul virtual natural și diverse ghiduri (de exemplu, Ghidul privind medicina pe bază de plante), ajutându-i pe elevi să devină creatori și comunicatori digitali încrezători. În plus, prin facilitarea sesiunilor de învățare auto-organizată (SOLE), profesorii și-au îmbunătățit capacitatea de a pune întrebări eficiente, de a gestiona discuțiile și de a sprijini elevii în procesul lor de învățare autonomă.
Impact și realizări
Proiectul a fost o călătorie transformatoare pentru elevi, profesori, școli și comunități. Prin activități atent concepute, o abordare la nivelul întregii școli și implicarea activă a părților interesate, aceasta a obținut un impact de durată care a atins toate aspectele vieții educaționale și s-a extins cu mult dincolo de grupurile-țintă inițiale.
Proiectul a implicat studenți și profesori din toate organizațiile partenere, concentrându-se pe dezvoltarea competențelor verzi, sensibilizarea cu privire la mediu și cetățenia activă. Elevii și-au consolidat gândirea critică, colaborarea și abilitățile de comunicare prin participarea la activități practice, interdisciplinare și semnificative”.
Competențe verzi, gamificare și comunicare interculturală pentru îmbunătățirea proiectelor de patrimoniu – proiect al Centrului Cultural Județean Harghita
Durata proiectului: 1 noiembrie 2022 – 31 octombrie 2024
„Proiectul a sprijinit lucrătorii din domeniul patrimoniului, actorii culturali și dezvoltatorii comunitari din zonele rurale, oferind formare și mentorat în materie de durabilitate, incluziune, digitalizare, inovare și colaborare internațională, sprijinite de două ghiduri practice elaborate în cadrul parteneriatului. Aceasta a permis centrelor culturale rurale să conceapă proiecte favorabile incluziunii, orientate spre viitor, care să prezinte patrimoniul natural și cultural local.
Subiect(e) abordat(e)
- Valori comune
- Implicare și participare civică – cetățenii educați sunt stimulați să se implice în comunitatea lor locală (istorică) și să răspândească cunoștințele și aprecierea pe care le-au câștigat.
Grup(uri) țintă
- Profesioniști locali în domeniul culturii și patrimoniului și educatori adulți din România și Olanda.
Metodologii utilizate
Proiectul a integrat sustenabilitatea, comunicarea interculturală, învățarea intergenerațională, digitalizarea, gamificarea și co-crearea în toate activitățile de învățare.
Participanții au conceput și implementat proiecte de patrimoniu local care au combinat aceste elemente. Curriculumul și cursurile s-au axat pe dezvoltarea competențelor-cheie, care au fost evaluate prin participare activă, activități de proiect, sesiuni de feedback și activități de reflecție. A fost creat un model de curs mixt pentru lucrătorii din domeniul patrimoniului, care combină învățarea formală (module bazate pe programe școlare), învățarea non-formală (ateliere, vizite de studiu, jocuri de vânătoare de comori) și învățarea informală (vizite culturale, fotografie și discuții). Părțile interesate externe au fost, de asemenea, implicate activ pe tot parcursul procesului.
Mediul de inovare
Proiectul a încurajat inovarea prin îndrumarea actorilor culturali locali să își redescopere patrimoniul natural și cultural ca „univers de învățare” din perspectiva vizitatorilor internaționali și a generațiilor mai tinere.
Participanții au dezvoltat competențe și au dobândit experiență practică în reimaginarea patrimoniului ca instrument pentru educație, identitate și durabilitate. Un climat educațional pozitiv, bazat pe încredere, a fost cultivat prin proiecte intergeneraționale, de cooperare cu părțile interesate de la nivel local.
Mediul de învățare a pus un accent puternic pe durabilitate, folosind materiale durabile, reutilizabile – cum ar fi jocurile din lemn și foile de lucru care pot fi șterse – și prezentând abilitățile tradiționale precum țeserea și fabricarea pâinii ca exemple de utilizare responsabilă a resurselor.
Rolul profesorilor
Educatorii pentru adulți au acționat ca facilitatori, mentori și co-învățători, ghidând participanții printr-un ciclu complet de învățare experiențială. Acestea au început prin realizarea de interviuri pentru a identifica nevoile cursanților, adoptând un rol de ascultare și de susținere. Pe baza acestei contribuții, ei au creat în comun un curriculum și un curs electronic. În timpul vizitei de studiu transnaționale, cadrele didactice au conceput un program de învățare structurat, dar flexibil, care le-a permis participanților să își valorifice punctele forte și să urmărească obiective de învățare personalizate.
Ulterior, aceștia au trecut la un rol de mentorat, oferind îndrumare și sprijinind autonomia, menținând în același timp o comunicare deschisă. În cele din urmă, au facilitat reflecția și feedback-ul colegilor, susținând un mediu de susținere, centrat pe cursant pe tot parcursul procesului.
Impact și realizări
Participanții și-au îmbunătățit înțelegerea conceptelor-cheie legate de co-creare, gândirea de proiectare și proiectarea serioasă a jocurilor, îmbunătățindu-și în același timp abilitățile de limbă engleză, sporindu-și gradul de conștientizare a patrimoniului cultural, consolidându-și competențele TIC și experimentând gamification. Organizațiile participante și-au avansat eforturile educaționale în ceea ce privește proiectarea și proiectarea serioasă a jocurilor, și-au aprofundat cooperarea cu comunitățile rurale și au devenit mai conștiente de provocările și obiectivele cu care se confruntă organizațiile culturale în ceea ce privește răspândirea patrimoniului cultural către diverse categorii de public. Organizațiile culturale implicate în proiect au primit, de asemenea, orientări privind structurarea propriilor proiecte de patrimoniu”.
Ș.L.
Redacția
Karina Dorobanțu
