Noua programă școlară pentru disciplina Limba și literatura română la clasa a IX-a, valabilă din anul școlar 2026–2027, a fost publicată marți seara în dezbatere publică de către Ministerul Educației și Cercetării. Documentul include două variante distincte: programa pentru Trunchiul Comun (TC), obligatorie pentru toate specializările, și programa pentru Curriculum de Specialitate (CS) destinată filierei teoretice, profil umanist precum și profilului pedagogic din filiera vocațională. Reamintim că luni seara au fost publicate 70 de programe școlare.
- Alte 47 de programe școlare pentru liceu care ar trebui să fie aplicate la toate clasele a IX-a în septembrie 2026, publicate de MEC: limba maternă, discipline de specialitate, practică pedagogică
Documentele ar trebui să înlocuiască actuala programă școlară, aprobată în 2009.
Una dintre cele mai vizibile schimbări este faptul că dispar „autorii canonici”. Aceștia erau marcați clar în programa care este acum în vigoare, după cum se poate vedea în captura de mai jos.
Apar acum „recomandări de autori”.
Noile programe prevăd și ele tipurile de opere literare ce trebuie studiate la fiecare categorie de conținuturi. Formulările oficiale din programa pusă în consultare folosesc sintagma „se vor studia”, la fel ca în programa veche unde exista tot o formulare cantitativă.
De exemplu, în programa de trunchi comun, există obligativitatea studierii la clasa a IX-a a unei cronici sau letopiseț, a unei legende sau a unui basm popular, a unui memorial de călătorie, a unei poezii de dragoste, a unei nuvele romantice, a unei poezii de inspirație istorică, a unui roman și a unei comedii, precum și a unui basm cult, a unei schițe și a unei nuvele realiste. Toate acestea sunt precizate explicit în document.
Articol în curs de actualizare
Raluca Pantazi
Redacția
Diana Ghimiși
5 comments
Eu sunt de acord cu o abordare cronologică a evoluției limbii, culturii și literaturii române, mi se pare prea târziu să o duci abia în clasa a XI-a, cum e actuala programă. Cu ce nu pot fi însă de acord este stufărișul conținuturilor, dacă pot să mă exprim așa, în condițiile în care e programa pentru TRUNCHIUL COMUN, adică exact acea categorie de elevi care nu manifestă un interes deosebit pentru disciplina limba și literatura română (dacă nu ar fi materie de bacalaureat, nici nu s-ar sinchisi să învețe, cum, din păcate, prea ades se întâmplă cu alte discipline). Nu mă va convinge nimeni că niște elevi de liceu tehnologic, care intră în ciclul liceal cu note de 3, 4, rareori 5 la examenul de evaluare națională, vor reuși performanța rarissimă să recupereze ajungând la nota 6.
O altă problemă ar fi lipsa de legătură între programele școlare la discipline care chiar ar trebui să se completeze reciproc (de exemplu, la istorie clasa a IX-a va studia mai întâi epoca antică și va ajunge abia la final la studiul curentelor umanist și iluminist, deci profesorul de română va trebui să explice noțiuni pe care elevii le vor învăța ulterior la istorie). Dacă tot vorbim de interdisciplinaritate etc. etc. oare nu ar fi bine să existe o mai mare coerență în elaborarea acestor programe?
Iar la domeniul studiului limbii române anumite noțiuni chiar nu-și au rostul la trunchiul comun: propoziția predicativă și subiectivă??? Da, dacă e vorba de profilul filologie, chiar cred că multe din noțiunile gramaticii din gimnaziu ar trebui transferate către liceu, dar la FILOLOGIE!
Văd că se perpetuează aceeași tendință de a învăța lucruri de dragul învățării, nu pentru folosul elevilor, deși afirmăm sus și tare că elevii primează. În actuala programă chiar nu se vede acest lucru.
Dacă tot reformăm programele școlare hai să nu le facem numai pentru a bifa o „reformă” în nume personal. Este cunoscut faptul că deprinderea de a citi s-a diminuat semnificativ până la nivelul la care cititul nu mai reprezintă un mijloc de cunoaștere. Mijloacele moderne de comunicație și dezvoltarea tehnologică în domeniu au adus în prim plan alte instrumente folosite în procesul de cunoaștere și învățare. În acest sens cred că în domeniul metodologiei de transmitere a cunoștințelor și de formare a competențelor trebuie modificări majore, în pas cu vremea. Astfel cred că reprezentarea unui autor trebuie realizată folosind scenarii video în care să se integreze următoarele elemente: 1. Specificul perioadei în care a trăit și scris autorul cum ar fi: cutume, obiceiuri, morală, sistem legislativ, sistem economic, clase sociale, nivel de trai, viața culturală specifică și integrarea cu tendințele în domeniu pe plan mondial, modalități de petrecere a timpului liber, etc. 2. Influența operei autorului în celelalte arte ( muzică, pictură, ) cu exemplificări concrete. 3. Modul în care a fost receptată viața și opera autorului pe timpul vieții și cum sunt receptate azi aceste lucruri. Toate acestea ar putea fi realizate printr-o corelare și integrare cu programele școlare ale celorlalte discipline ( istorie, arte, cultură civică ).
E de văzut cum această programă nouă îi va atrage pe puștii digitali actuali. În realitate, pare că ne-am întors în 1990, deși, personal, recunosc beneficiile literaturii în evoluția ei, a literaturii care nu se poate despărți de contextul istoric. Vechea programă, însă, organizată pe teme de interes pentru elevi (Iubirea, Lumi fantastice, Adolescenta…), mi s-a părut mult mai flexibilă. Nu înțeleg de ce nu sunt, în această programă nouă, mai multe sugestii/recomandări metodologice, exemple concrete de texte ce ar putea fi folosite etc. Mi-e teamă că se va petrece un „divorț” al elevilor de această materie (știm cât de iubită este programa actuală de a 11-a) și că vom adânci gaura analfabetismului funcțional. Depinde de profesori să o facă mai comestibilă. Și de cei care vor alcătui manualele școlare.
La prima vedere, ne întoarcem la programa de după Revoluție și la manualele alea albastre, nu?
Da, nu se pot studia și Tăblițele de la Tărtăria? Nu evoluam deloc…..