Un experiment ne-etic impus de Ministerul Educației Naționale

“La momentul când scriu aceste rânduri, este deja o știre oficială: în următoarea lună, elevii din clasele a VII-a și a XI-a vor participa la Simularea examenelor de Evaluare Națională și BAC, examene destinate claselor a VIII-a și a XII-a. E ultimul „breaking news” din domeniul educației pe ziua de azi. Presupun, uitându-mă pe rezultatele de la simulările din anii trecuți, că mulți copii vor avea probleme cu aceste examene, vor lua punctaje mici și vor constitui obiectul ridicolului în ochii colegilor, al profesorilor, al părinților și, cu ajutorul mass-mediei, al societății. Un prilej numai bun de alte „breaking news” cu titluri alarmante: ce se întâmplă cu școala noastră, de ce elevii nu sunt bine pregătiți, de ce nu avem o școală „ca afară” etc.”
Citește mai jos textul semnat de Mihaela Frunză, profesor la Facultatea de Istorie și Filosofie a UBB, preluat de pe blogul său:

“În ce mă privește, cred că organizarea acestor simulări pentru elevii din clasele a VII-a și a XI-a reprezintă o măsură lipsită de etică din partea Ministerului Educației Naționale. De ce spun asta?

Nu există nici o justificare credibilă, bazată pe dovezi, pentru introducerea a încă un examen în lista și așa destul de aglomerată a evaluărilor naționale la care sunt supuși elevii. Evaluări Naționale se organizează deja la finalul clasei a II-a, a IV-a, a VI-a și a VIII-a. Elevii din clasa a VII-a au parcurs deja ultima Evaluare Națională acum mai puțin de un an, la finalul clasei a VI-a, unde au avut un examen din 5-6 discipline. Nu e relevantă evaluarea din clasa a VI-a? Atunci de ce este păstrată în program? E în interesul elevilor, pentru a stăpâni mai bine materia? Materia din care vor da examen în clasa a VIII-a este diferită de cea din clasa a VII-a. E pentru a-i obișnui cu examenele? Dar nu dau deja examene din doi în doi ani?!

Concluzia logică este că acest examen reprezintă o procedură experimentală prin care Ministerul Educației Naționale dorește să își testeze o ipoteză proprie, care nu este articulată în spațiul public. Cu alte cuvinte, o cercetare la scară națională, cu subiecți umani (minori), plătită din fonduri publice.

În cadrul experimentelor cu subiecți umani, etica cercetării impune ca tema cercetării să fie comunicată subiecților în avans, pentru ca aceștia să poată decide dacă doresc sau nu să fie parte din cercetare. În acest caz, subiecții experimentului – elevii – nu vor cunoaște tema cercetării. Mai departe, echipa de cercetare trebuie să fie formată din experți care să își cunoască foarte bine meseria. În cazul nostru, echipa MEN pare să se fi specializat în produs zilnic câte un subiect de „breaking news” – care este relevant doar pentru mass-media, nu pentru expertiza în materie de politici educaționale. Dat fiind că experimentul de față implică participanți vulnerabili (minorii sunt considerați o categorie de populație vulnerabilă în orice textbook de etica cercetării), ar fi necesar să se ia măsuri speciale de protecție a acestora. Probabil că ideea de „protecție” a MEN vor fi standardele GDPR – ceea ce este total irelevant și insuficient. Nu în ultimul rând, un experiment trebuie să fie valoros în sine – să aducă beneficii participanților la cercetare – pentru ca să fie acceptabil din punct de vedere etic. Rămâne neclar care vor fi beneficiile acestui experiment pentru minorii participanți – în afară de stres, frustrare, timp și mai puțin pentru preocupările proprii și sentimentul oprimant că s-au născut în țara greșită.

Istoria eticii cercetării ne arată ce se întâmplă în cazul unor astfel de experimente ne-etice: ele reprezintă un prilej de abuzuri și de suferințe nejustificate pentru participanți. Cred că astfel de inițiative ar trebui criticate de orice profesor de etică.

Mi-aș dori, în perioada următoare, din partea Ministerului, mai puține experimente inutile pe copii și mai multă atenție și responsabilitate față de ei. Mai puține „breaking news”-uri și mai multe știri despre proiecte educaționale de succes. Mai puțină propagandă și mai multă etică.”

Sursa: frunzamihaelablog.wordpress.com

 

 

Total
367
Shares
5 comentarii
  1. Cat isi mai bate joc doamna Adronescu de copiii nostri? Cat isi mai bat joc toti ministrii invatamantului de copiii nostri?
    Dupa 30 de ani in care s-a vorbit despre faptul ca sistemul nostru de invatamant nu este competitiv, ca trebuie schimbat, ne intoarcem exact de unde am plecat!! Revenim la acelasi sistem din anii ’80-’90!!! Cum este posibil?
    Cum este posibil doamna ministru sa introduceti acum doua saptamani simularea Evaluarii Nationale pentru elevii de clasa a-VII-a, iar acum sa spuneti ca aceeasi elevi nu vor mai sustine anul urmator Evaluarea Nationala??? La ce va ganditi doamna cand luati asemenea decizii?? Ati facut macar o data in viata dvs. exercitul de a va pune in locul acestor copii sau a parintilor lor?
    Si daca nu vor mai sustine Evaluarea Nationala, cum vor fi admisi la licee? Ca pe vremea noastra? Ne intoarcem in timp? Ce se va intampla cu acei elevi care vor pica la admiterea la licee “bune” cu medii de 9? Vor ajunge la cele mai slabe licee? Ce se va intampla cu copiii care vor pica cu 8? Vor merge la scolile profesionale inca neinfiintate? Doamna ministru vrea sa distruga vietile la generatii intregi de copii? Nu-i este frica de Dumnezeu? Credeti ca este o optiune pentru un copil de nota 10, care datorita stresului unui exament atat de important pentru viitorul lui a obtinut nota 9, sa mearga la scoala profesionala? Dvs. daca ati avea un copil in aceasta situatie ce ati face? Vi s-ar parea corect? v-ati gandit o singura clipa ce ar fi in sufletul unui astfel de copil? Doamna ministru, sunteti lipsita de umanitate!!
    Cine va putea garanta examene de admitere corecte, atunci cand ele se vor organiza de fiecare liceu in parte?
    Doamna ministru, in acest moment sunteti cel mai mare dusman al meu si al copilului meu! Eu, ca parinte, consider ca dvs. vreti cu orice pret sa distrugeti viitorul copilului meu!

  2. competentele la cls a 12, examenele clasele 2,4,6 , simularile cls 7,8 si 11,12 toate consuma timp si bani. nu au nici o relevanta. se dau de cativa ani si efecte pozitive nule. doar timp si bani pierduti. in perioada examenelor se pierd ore de la clasa. se mai poate mira cineva ca invatamantul merge prost? ca nu sunt bani, in conditiile in care se arunca banii pe lucruri fara valoare, inutile? andronescu accentueaza birocratia si risipa de bani si timp.

  3. Nu cred ca doamna profesor are dreptate.
    Efortul nu este din partea elevilor care pot lua aceasta examinare ca pe o teza.Efortul este din partea profesorilor pentru ca au de corectat in plus.
    Financiar…..sa fim seriosi.
    Ca parinte va spun ca m-am folosit de aceste evaluari.Sunt scoli unde notele se dau cu indulgenta sau testele sunt usoare.Copiii si parintii au impresia ca totul este in regula.La final ……se constata altceva.

    1. Doamna, efortul credeti-ma ca este si din partea elevilor. Nu este efortul propriu-zis ca pierd o zi si se duc la o simulare, ci mai mult presiunea. Este ilegal sa se treaca notele de la simulare si totusi am avut prioesorii de matematica si romana care au zis ca nu ne baga in bac daca nu ne prezentam la simulari sa scriem ceva. Mai mult decat atat ne-au fost trecute notele din simulare drept teze, ceva iarasi anormal; sa nu mai zic de presiunea pusa de parinti sa fie nota din simulare mare pentru ca au impresia ca aceasta chiar conteaza. Acum sunt anul 1 la facultate deci vorbesc din experienta destul de recenta cu aceste simulari care nu fac absolut nimic folositor, cu orele alea s-ar putea face altceva.

  4. Doamna profesor are dreptate.
    Mulți oameni susțin aceleași idei poate nefolosind cuvântul etică.
    As adăuga însă faptul că personal nu cred că e un experiment.
    E lipsa crasă de competențe pedagogice la nivelul ministerului.
    Cred că dimineața fac un fel de ședință: Ce să mai inventam astăzi încât să ținem sistemul ocupat dar sa nu fie nimic relevant?
    O evaluare inutilă.
    Perfect. Se aprobă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recomandate

Culmea ipocriziei. Ministerul Muncii justifică creșterea alocațiilor ca pe o inițiativă proprie: Deținem președinția UE și protecția socială trebuie să fie aliniată modelului european

Ministerul Muncii scrie în nota de fundamentare pentru proiectul de modificare a legii alocațiilor că ”ținând cont de faptul că România, în acest an deține președinția Consiliului Uniunii Europene, este imperios necesar…
Vezi articolul

Radu Gologan, despre proiectul prezidențial pe educație: O formă fără fond, pentru că lucrurile care se pot face concret nu sunt explicate nicicum, nicicând și mai au și greșeli

Raportul România educată lansat de președintele Klaus Iohannis este “un fel de formă fără fond, pentru că lucrurile care se pot face concret nu sunt explicate nicicum, nicicând”, spune Radu…
Vezi articolul