Campanie susținută de Brio.ro

Un sistem de Inteligență Artificială educațional trebuie să aibă atât notele elevilor, dar să vadă și rezolvările la fiecare examen – Răzvan Florian, președintele institutului privat de cercetare ce reunește cei mai mulți cercetători din AI

2.133 de vizualizări
Răzvan Florian / Foto: Arhivă personală
România are mulți oameni de știință “care sunt în top 50 sau 100 cercetători în Inteligență Artificială la nivel mondial”. Toți lucrează, însă, în laboratoare din străinătate, pentru că “talentul din România care ar putea să facă cercetare și performanță academică inclusiv în Inteligență Artificială se disipă atât prin brain drain către străinătate, cât și către firme”, a declarat Răzvan Florian, cercetător în inteligență artificială cu studii și stagii de cercetare în Franța, SUA și Japonia. Într-un interviu pentru Edupedu.ro, acesta a explicat ce ar putea face domeniul pentru educația din România. 

“În China unde, de exemplu, există un sistem foarte extins de tutorare pentru ca studenții să aibă succes la examenele lor de intrare la universități sau la școli unde examenele sunt foarte competitive, există implementări destul de masive de e-learning și făcând de la început informatizarea acestor procese, atunci pe baza datelor obținute care urmăresc evoluția multor studenți se pot detecta pattern-uri, astfel încât să observi care sunt carențele cunoștințelor unui elev și sistemul de AI să poată să îi propună probleme adaptate specific acelor zone pe care elevul nu le stăpânește. În principiu, AI poate să fie foarte utilă în procesul de învățare, dar asta necesită o infrastructură destul de elaborată pe care nu știu dacă o avem în România. Evident, se poate construi”, a declarat Răzvan Florian.

În 2002, Răzvan Florian a fondat Institutul Român de Știință și Tehnologie din Cluj-Napoca – institut privat de cercetare ce reunește “cea mai mare masă critică de cercetători în domeniu, din țară”. 

A absolvit Facultatea de Fizică a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca în 1998, a urmat École Normale Supérieure Paris-Saclay – tot studii de fizică, iar în 2009 a obținut doctoratul, cu distincția summa cum laude, la Babeș-Bolyai, cu teza: “Learning in spiking neural networks; research performed at the Center for Cognitive and Neural Studies (Coneural)”.

În 2000 a urmat un stagiu de cercetare în cadrul Xerox Palo Alto Research Center, Internet Ecologies Group, California, în 2002 a fost la RIKEN Brain Science Institute, Laboratory for Behavior and Dynamic Cognition, în Tokyo – Japonia, iar în 2004-2005 a lucrat în cadrul Laboratory for Integrated Advanced Robotics (LIRA-Lab) din University of Genova, Italia (Project RobotCub).

Rep: Conduceți din 2002 Institutul Român de Știință și Tehnologie din Cluj-Napoca și sunteți cercetător specializat în inteligența artificială. Care sunt principalele direcții de dezvoltare la Institut?

Răzvan Florian: În prezent, direcția cea mai importantă este cea de Inteligență Artificială, instruire automată (machine learning), învățare profundă (deep learning), pe care avem aproximativ 25 de cercetători. Suntem poate institutul cu cea mai mare masă critică de cercetători în domeniu, din țară. De asemenea, avem un grup destul de mare pe partea de biospeologie: este vorba de grupul care continuă tradiția lui Emil Racoviță, care este afiliat atât altor institute de cercetare din România, cât și nouă. 

Rep: Autoritățile române au menționat de câteva ori că vor să pună accent pe Inteligența Artificială în programul cadru de utilizare a fondurilor europene din 2021-2027. Ce știți despre aceste planuri, ați avut contact cu autoritățile române?

Răzvan Florian: Personal, am avut o mică implicare în dezvoltarea strategiei naționale de Inteligență Artificială, care s-a făcut sub umbrela Romanian Business Leaders, care e o asociație de oameni de afaceri români și care este un document care s-a conturat și cred că a fost transmis Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale. 

Ca să se concretizeze aceste lucruri practic, ar trebui să existe o finanțare mai consistentă pentru cercetare în general și, evident, în particular pentru cercetare în Inteligență Artificială. Cam asta cred că e zona pe care trebuie să o asigure statul. Dar sunt și alte lucruri, pe care mediul privat le face deja: diverse cursuri de inițiere în inteligență artificială pentru studenți, programatori, șamd, care s-au făcut mai ales în perioada de dinainte de pandemie. 

Am inițiat și noi o Școală de vară care a pornit inițial sub numele de Transylvanian Machine Learning Summer School și a devenit Eastern European Machine Learning Summer School. Prima ediție a fost la Cluj-Napoca, a doua ediție a fost la București și a treia ediție urma să se organizeze în Polonia, dar s-a organizat online din cauza pandemiei. Există foarte multe meet-up-uri, întâlniri care fac să se disemineze cunoștințele de inteligență artificială în România și sunt foarte importante, dar se întâmplă pur și simplu ca inițiative private. 

Rep: Are România capacitatea să devină un jucător semnificativ în regiune sau în Europa?

Răzvan Florian: În mod normal, n-ar fi avut de ce să nu aibă această capacitate, pentru că România a fost un pionier în informatică, inclusiv în comunism, față de ce se întâmpla în Europa de Est. Dar disiparea resurselor umane specializate face ca România să fie întârziată în a putea să exploateze tendințele astea globale importante, inclusiv pe partea de Inteligență Artificială unde ca să faci ceva important nu ai nevoie de investiții hardware, de laboratoare cu echipamente scumpe, ci e suficient să ai resursele umane, talentul care să facă aceste lucruri. 

Din păcate, talentul din România care ar putea să facă cercetare și performanță academică inclusiv în Inteligență Artificială se disipă atât prin brain drain către străinătate, cât și către firme unde în mică măsură se poate face cercetare. Odată ce încep să lucreze în firmele de IT, unde primesc un salariu mult mai atractiv decât în mediul academic, persoane care ar avea capacitatea de a face cercetare se desprind de ideea de a face ceva inovativ și merg pe calea bătătorită a unor metode tipice de programare. 

În sensul ăsta, ne-am disipat capitalul intelectual care ar permite să facem ceva foarte tare pe Inteligența Artificială în zona cercetării, prin faptul că acest capital a mers către firme sau în străinătate. 

Avem foarte multe persoane de origine română care sunt în top 50 sau 100 cercetători în Inteligență Artificială la nivel mondial, inclusiv Doina Precup – născută în Cluj și care este lidera laboratorului DeepMind din Montreal, Canada, sau Răzvan Pașcanu – care este un cercetător de vârf de la DeepMind. Ambii au fost implicați în organizarea școlii de vară despre care am vorbit mai devreme, împreună cu Viorica Pătrăucean, și ea cercetătoare la DeepMind, care este firma de cercetare în Inteligență Artificială deținută de Google care a făcut cele mai importante descoperiri în zona asta în ultimii ani și unde Google a concentrat peste 300 de cercetători, cei mai buni în AI din toată lumea. 

Rep: De ce nu ați luat-o și dvs pe drumul bătătorit al angajării într-o firmă?

Răzvan Florian: A fost o pasiune, am fost tot timpul pasionat de cum funcționează creierul, de ideea de a încerca să reproducem pe calculator modul de funcționare a creierului și de asta am preferat să fac asta, față de alte lucruri. Am înființat și firme, am fost și antreprenor în IT, dar partea de cercetare mi s-a părut întotdeauna mult mai interesantă. 

Rep: Care credeți că ar trebui să fie principalele direcții de dezvoltare în domeniu, în cazul în care Guvernul se decide să canalizeze fonduri europene semnificative aici?

Răzvan Florian: În zona Inteligenței Artificiale s-au făcut foarte multe descoperiri recente, domeniul a explodat foarte foarte rapid, mult mai rapid decât orice alt domeniu al cercetării, în ultimii 5-10 ani. Dintre multele direcții care se pot aborda, ceea ce se poate face ține de competența resurselor umane care există sau pot să fie atrase în țară și care pot să facă ceva concret în zona asta. Degeaba îți propui să faci lucruri foarte mărețe, dacă nu ai resursa umană foarte specializată care să poată să facă aceste lucruri. Ăsta este principalul factor de care depinde totul. 

Rep: Care este analiza dvs: Inteligența Artificială a intrat în școli, în România, mai devreme decât estimam sau, dimpotrivă, întârzie să devină soluție de învățare digitală smart, având în vedere că au trecut 8 luni de la debutul pandemiei?

Răzvan Florian: Cred că problemele care trebuie rezolvate pentru digitalizarea învățământului în România sunt la un nivel mai de bază decât cel de înglobare a tehnicilor de AI. 

Pe de altă parte, în China unde, de exemplu, există un sistem foarte extins de tutorare pentru ca studenții să aibă succes la examenele lor de intrare la universități sau la școli unde examenele sunt foarte competitive, există implementări destul de masive de e-learning și făcând de la început informatizarea acestor procese, atunci pe baza datelor obținute care urmăresc evoluția multor studenți se pot detecta pattern-uri, astfel încât să observi care sunt carențele cunoștințelor unui elev și sistemul de AI să poată să îi propună probleme adaptate specific acelor zone pe care elevul nu le stăpânește. În principiu, AI poate să fie foarte utilă în procesul de învățare, dar asta necesită o infrastructură destul de elaborată pe care nu știu dacă o avem în România. Evident, se poate construi. 

Inteligența artificială depinde foarte mult de existența unor date din care să învețe, deci asta e o condiție pentru a putea dezvolta sisteme de inteligență artificială. Un sistem de AI educațional ar trebui să aibă nu doar notele elevilor, dar să vadă efectiv rezolvările pe care le-a dat copilul la fiecare problemă în parte, la fiecare examen, test, lucrare pe parcursul educațional. 

Există și dezavantajul faptului că un astfel de sistem, dacă vrea să folosească informația cu privire la ce știe un elev sau ce nu stăpânește, trebuie să colecteze și să acceseze toate aceste date detaliate despre parcursul educațional, ceea ce poate deveni o problemă din punctul de vedere al protecției datelor personale. 

Rep: Care sunt principalele proiecte pe AI dezvoltate în România?

Răzvan Florian: Dacă ne referim la zona științifică, sunt grupuri de cercetare care abordează anumite teme și ele sunt destul de diverse în funcție de evoluția domeniului. Aici, ținta este în mișcare. 

Aș menționa un grup foarte interesant de la Bitdefender, un grup finanțat de companie care face însă cercetare fundamentală în AI și care a obținut niște rezultate interesante, inclusiv lucrări acceptate la marile conferințe din domeniu. Elena Burceanu este lidera acestui grup. 

Mai există un grup la Politehnica București, condus de Marius Leordeanu

De asemenea, un grup care face învățare prin întăriri (reinforcement learning), condus de Lucian Bușoniu, la Universitatea Tehnică din Cluj. Și mai sunt grupuri, de exemplu, la Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea din București, Institutul de Matematică al Academiei Române, Universitatea de Vest din Timișoara. 

Rep: Ați văzut vreo modificare a business-urilor în zona aceasta, de când a debutat pandemia COVID-19?

Răzvan Florian: Ceea ce s-a observat în perioada asta a fost că în anumite zone în care, ca urmare a pandemiei, au fost modificări bruște, de exemplu cereri de suport pentru cumpărături de pe anumite magazine online unde echipele care vorbeau cu clienții n-au mai făcut față cererii foarte mari, atunci s-a simțit nevoia automatizării acestor procese și de aici a apărut o cerere mai mare pentru utilizarea AI în scopul acesta. 

Existau echipe de suport de genul call centers în zone în curs de dezvoltare, în țări din Asia, din Africa de Nord, unde ca urmare a pandemiei acele echipe au fost trimise acasă, unde nu aveau infrastructura online să lucreze. Aici iar s-a simțit o lipsă a resurselor care să permită funcționarea unor astfel de servicii, ceea ce a putut să determine automatizarea unor astfel de servicii cu AI. 

Rep: De ce ați înființat în 2002 un institut privat de cercetare?

Răzvan Florian: A fost o reacție la o anumită birocrație și la conservatorismul pe care le-am văzut în universitățile publice, la momentul la care am luat decizia asta. Veneam după niște studii în străinătate și niște stagii de cercetare în SUA, Japonia, Franța și am simțit că pentru a putea face cercetare în stilul pe care mi-l imaginam, ar trebui să facem un institut privat care să aibă alte mecanisme mai agile, mai puțin birocratice. De aici a pornit ideea unui institut privat. 

Rep: Care este acum concluzia de etapă?

Răzvan Florian: Din păcate, concluzia este oarecum negativă. Este foarte greu și a necesitat multe sacrificii personale ca să putem menține institutul cel puțin la nivelul din prezent. Pe de o parte, este greu din cauza lipsei predictibilității finanțărilor. Presupuneam că vor exista competiții anuale de finanțare a cercetării, astfel încât un cercetător care este la un nivel foarte bun să nu aibă o problemă în a-și găsi finanțare atunci când i se termină un proiect, pentru că dacă e foarte bun și există competiții anuale ar trebui să poată obține finanțare. Neexistând această predictibilitate anuală a competițiilor naționale de finanțare a cercetării, e greu de susținut un astfel de model. 

Pe de altă parte, sunt și foarte multe bariere birocratice, în special pe zona de fonduri europene. Pentru cercetare, din păcate, istoricul de fraudare a fondurilor europene în România a făcut ca dacă o persoană onestă vrea să folosească în mod cinstit fonduri europene, constrângerile birocratice sunt atât de mari, încât eficiența unui astfel de proiect este redusă

Rep: Aveți în vedere schimbări de strategie?

Răzvan Florian: Încercăm foarte mult să nu mai depindem de finanțarea publică din proiecte de cercetare, să înființăm niște startup-uri care să se autosusțină și să mergem mai mult către zona de finanțare privată, inclusiv din consultanță pentru aplicarea metodelor de inteligență artificială în firme. 

Răzvan Florian conduce, din 2002, Institutul Român de Știință și Tehnologie din Cluj-Napoca, Center for Cognitive and Neural Studies (Coneural), pe care l-a fondat. Vezi aici CV-ul integral al lui Răzvan Florian


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

Brio anunță câștigătorii primei olimpiade digitale de matematică din România, Brio Challenge: 25 de elevi au obținut scorul maxim de 100 de puncte, iar premiile acordate tuturor finaliștilor au o valoare cumulată de aproximativ 15.000 euro

Brio, prima și singura platformă de teste digitale standardizate adresate elevilor români, anunță câștigătorii primei olimpiade digitale de matematică din România – Brio Challenge. 11 dintre elevii participanți au fost…
Vezi articolul

Campanie susținută de Brio.ro

Bogdan Enescu, primul profesor olimpic internațional la matematică cu elevi medaliați la Olimpiada Internațională de Matematică: O societate bazată pe pile nu funcționează în momente de criză / La clasă nu mai fac ca pe vremuri, să le predau absolut tot. Ca să câștig timp în a face exerciții, îi responsabilizez și pe ei

Are sute de ore de predat matematică online pentru elevii de liceu cărora le este profesor. Dincolo de orele de la școală, folosește de ani de zile aplicații și soluții…
Vezi articolul

VIDEO Dragoș Iliescu: În pandemie aproape s-a triplat numărul copiilor cu nivel modest de performanță / Școala digitală așa cum se face acum are costuri serioase pentru acești copii, pentru țară și pentru societatea românească

În pandemie aproape că s-a triplat numărul copiilor cu un nivel modest de performanță, a spus profesorul Dragoș Iliescu, expert internațional în testare, colaborator OECD și fondator BRIO, în cadrul…
Vezi articolul

Ce sunt competențele digitale și cum le evaluează la elevii din clasele I-XII noul sistem gratuit realizat de Brio.ro și UiPath Foundation. Dragoș Iliescu, specialist în psihometrie: Avem un parteneriat strategic pentru construirea unui sistem de testare care să poată fi aplicat gratuit de orice copil, profesor, părinte, școală, Minister VIDEO

“E o provocare serioasă să dezvoltăm un astfel de test – constructul este foarte vast și, în plus, pentru că dorim să dezvoltăm aceste competențe de la clasa I până…
Vezi articolul