Unirea cu Moldova se poate face în momentul de față în Uniunea Europeană, nu printr-un act politic și administrativ prin care Republica Moldova să se unească în calitate de entitate statală cu România – spune profesorul Mircea Dumitru, candidat la conducerea Academiei Române

Unirea cu Moldova „se poate face în primul rând, în momentul de față, în Uniunea Europeană, nu printr-un act politic și administrativ prin care Republica Moldova să se unească în calitate de entitate statală cu România“. Declarația îi aparține profesorului Mircea Dumitru, fost ministru al Educației și rector al Universității din București, în prezent candidat la funcția de președinte al Academiei Române. Într-un interviu pentru Edupedu.ro, Mircea Dumitru a definit unirea României cu Moldova ca „un proces istoric foarte firesc și foarte natural“.

• Amintim că academicienii Marius Andruh și Mircea Dumitru candidează la funcția de președinte al Academiei Române. Alegerile vor avea loc pe 7 aprilie 2026
• În acest context, filosoful Mircea Dumitru a acceptat să acorde Edupedu.ro interviul pe care îl puteți citi mai jos. Redacția i-a solicitat un interviu și chimistului Marius Andruh, care a declinat însă această cerere

Întrebat cum vede relația cu Republica Moldova, având în vedere relațiile apropiate cultivate de conducerile de până acum ale celor două academii, Mircea Dumitru a declarat pentru Edupedu.ro că „chiar și în momentul în care am avut al doilea mandat de rector la Universitatea din București, am lucrat pentru a aduce aproape de noi în Consorțiul Universitaria – consorțiul celor mai mari universități comprehensive din România – și de a asocia Universitatea de Stat din Moldova, de la Chișinău. Eu cred că unirea, care este foarte naturală și foarte firească între românii de dincoace și de dincolo de Prut, dacă ne putem exprima așa de pe un mal și de pe celălalt mal al Prutului, este un proces istoric foarte firesc și foarte natural. Dar acesta se poate face în primul rând, în momentul de față, în Uniunea Europeană, nu printr-un act politic și administrativ prin care Republica Moldova să se unească în calitate de entitate statală cu România. Însă aceasta nu exclude necesitatea ca institute de cercetare, institute culturale, cele două Academii despre care am vorbit, universități să lucreze la proiecte comune“.

„Și poziția aceasta am exprimat-o atunci când am fost invitat la Chișinău, la Universitatea de Stat din Moldova, cu diferite ocazii. Eu însumi am fost, ca rector al universității, cel care am insistat ca – în semn de simbol istoric, cultural, național – această universitate principală a Republicii Moldova să facă parte dintr-o structură asociativă a celor mai mari universități din România [din Consorțiul Universitaria – N.Red.]. Evident, aceasta nu înseamnă o unificare administrativă a universităților, nu vorbim de o singură universitate. Vorbim de mai multe universități, dar care colaborează și care fac parte din aceste structuri asociative și colegiale academice“, a afirmat Mircea Dumitru.

Rep: În rândul elitelor din România, coexistă două curente de gândire: primul este conectarea României cu Occidentul, ancorarea în această direcție cu orice preț, cum spunea Eugen Lovinescu, pe care l-ați amintit în proiect. Al doilea curent este mai nuanțat și cere colaborarea și cu Estul, mai precis cu Rusia și China și cere ca România să fie un pod între cele două civilizații. Care este alegerea dumneavoastră? 

Mircea Dumitru: În proiectul pe care eu l-am prezentat nu am în vedere și această relație cu răsăritul sau cu estul, deși sigur că din punct de vedere cultural aceste culturi, cultura rusă sau cultura chineză, reprezintă sigur un lucru foarte important, mai ales pentru cultura umanistă, literatura rusă, arta rusă, de asemenea gândirea socială confucianistă și tot ceea ce înseamnă valorile acestea care sunt configurate în spațiul oriental, răsăritean. Din punct de vedere politic, însă, lucrurile acuma sunt cu totul diferite, iar atitudinea mea este aceea de consolidare puternică a apartenenței noastre la spațiul euroatlantic, la Uniunea Europeană și la structurile NATO. Aceasta este singura șansă a noastră de stabilitate, de dezvoltare și șansa pentru un viitor pentru copiii și pentru națiunea noastră. 

Rep: Cum vedeți dumneavoastră relația cu Republica Moldova, având în vedere relațiile apropiate cultivate de conducerile de până acum ale celor două academii? 

Mircea Dumitru: Chiar și în momentul în care am avut al doilea mandat de rector la Universitatea din București, am lucrat pentru a aduce aproape de noi în Consorțiul Universitaria – consorțiul celor mai mari universități comprehensive din România – și de a asocia Universitatea de Stat din Moldova, de la Chișinău. Eu cred că unirea, care este foarte naturală și foarte firească între românii de dincoace și de dincolo de Prut, dacă ne putem exprima așa de pe un mal și de pe celălalt mal al Prutului, este un proces istoric foarte firesc și foarte natural. Dar acesta se poate face în primul rând, în momentul de față, în Uniunea Europeană, nu printr-un act politic și administrativ prin care Republica Moldova să se unească în calitate de entitate statală cu România. Însă aceasta nu exclude necesitatea ca institute de cercetare, institute culturale, cele două Academii despre care am vorbit, universități să lucreze la proiecte comune. Și poziția aceasta am exprimat-o atunci când am fost invitat la Chișinău, la Universitatea de Stat din Moldova, cu diferite ocazii. Eu însumi am fost, ca rector al universității, cel care am insistat ca – în semn de simbol istoric, cultural, național – această universitate principală a Republicii Moldova să facă parte dintr-o structură asociativă a celor mai mari universități din România [din Consorțiul Universitaria – N.Red.]. Evident, aceasta nu înseamnă o unificare administrativă a universităților, nu vorbim de o singură universitate. Vorbim de mai multe universități, dar care colaborează și care fac parte din aceste structuri asociative și colegiale academice. 

Citește aici interviul integral acordat pentru Edupedu.ro de către Mircea Dumitru

Informații de background

Chimistul Marius Andruh și filosoful Mircea Dumitru candidează la funcția de președinte al Academiei Române. Alegerile pentru noua conducere a Academiei Române au loc pe 7 aprilie 2026, după expirarea celui de-al doilea mandat de președinte al înaltului for academic deținut de istoricul Ioan Aurel Pop.

Filosoful Mircea Dumitru (66 de ani) este vicepreședinte al Academiei Române din 2022, președinte al Secției de filosofie, teologie, psihologie şi pedagogie (din 2021), a fost director al Institutului de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru“ al Academiei Române (2021-2025), este membru titular al Academiei 2021 și a fost membru corespondent 2014. A fost ministru al Educației și al Cercetării Științifice (iulie 2016 – ianuarie 2017) și rector al Universității din București timp de 2 mandate (2011-2019). Din 1990 este profesor de filosofie, cu specializarea logică, la Universitatea din București.

Născut la Bucureşti pe 14 iulie 1960, Mircea Dumitru și-a început studiile la Liceul de Muzică și Arte Plastice, Craiova (1967-1972) și le-a continuat la Liceul de Muzică nr. 1, București (1972-1979). Între 1980-1985 a urmat studii universitare la Facultatea de istorie-filosofie a Universității din București. În 1998 a obținut titlul de doctor al Facultății de filosofie, Universitatea din București, cu o teză în domeniul filosofiei limbajului. În același an, a obținut și titulatura de Ph.D. al Tulane University, New Orleans, Louisiana, S.U.A. în domeniul logicii modale și al filosofiei matematicii.

A fost visiting professor la Beijing Normal University (program pentru perioada 2017-2022) și profesor invitat la Tulsa University (USA), CUNY (USA), NYU (USA), Lyon 3, ENS Lyon, University of Helsinki, CUPL (Beijing, China), Pekin University (Beijing, China). Vezi aici CV-ul lui Mircea Dumitru

Citește și:

INTERVIU Mircea Dumitru, candidat la conducerea Academiei Române: Consolidarea puternică a apartenenței noastre la spațiul euroatlantic, la Uniunea Europeană și la structurile NATO este singura șansă de stabilitate și șansa pentru un viitor pentru copiii și națiunea noastră

Alegeri la Academia Română: Marius Andruh și Mircea Dumitru candidează la funcția de președinte al Academiei Române. Alegerile vor avea loc pe 7 aprilie 2026

Ioan Aurel Pop, despre nou-înființatul Consiliu Academic Român: Este o inițiativă a Academiei Române și a Academiei Moldovei, prin care să facem o singură Academie / Nu presupune niciun buget, niciun venit de la stat