Universitățile și cercetătorii, avertisment de instabilitate din cauza întârzierii bugetului pe 2019

SURSA: pixabay.com
Lipsa bugetului de stat pe 2019 pune o presiune ”extrem de mare” asupra universităților româneşti, scrie publicația Science Business, preluată de Rador. Activitatea de cercetare este afectată, pentru că lipsesc banii pentru materialele și aparatura de cercetare, notează publicația.

Contactat de Edupedu.ro, Daniel David, prorectorul pe cercetare al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a declarat că “în universități, deși pare absurd, nu există filă de buget pentru cercetători și pentru infrastructura de cercetare. Tot bugetul [de la stat – n.red.] vine pe student echivalent dedicat activităților de predare-învățare, atât”.

Daniel David / Sursa foto: danieldavidubb.wordpress.com

Universitățile românești, ca să fie compatibile cu ce se întâmplă în rankingurile internaționale – că toată lumea ne judecă cu rankinguri, fac eforturi deosebite să obțină granturi prin competiție. Este vorba despre proiecte de cercetare finanțate dacă ele câștigă competițiile” lansate de UEFISCDI și Ministerul Cercetării, a explicat Daniel David pentru Edupedu.ro.

Noi, din granturile pe care le câștigăm, angajăm cercetători pe o perioadă determinată și ne acoperim o parte din cheltuieli pentru infrastructura de cercetare, adică laboratoare, substanțe chimice, toate instrumentele de cercetare. De obicei, grantul e pe 2 sau 3 ani. Or, dacă noi nu avem finanțare, nu mai avem granturi noi, nu avem predictibilitate și s-ar putea ca nici banii pe grantul câștigat să nu vină la timp. Noi avem cercetători angajați pe granturi, pe perioadă determinată pentru care nu intră la timp banii pentru salarii, de exemplu. Pentru că nu este bugetul pe cercetare aprobat”, a continuat Daniel David.

Prorectorul pe cercetare al Universității Babeș-Bolyai a explicat pentru Edupedu.ro că lipsa bugetului de stat înseamnă că “nu sunt alte competiții” lansate. “Dacă noi angajăm un om pe 3 ani, dacă omul este foarte bun, el trebuie să știe: peste 3 ani mi se termină contractul de muncă, dar eu pot aplica pentru un nou grant în perioada X ca să îmi pot prelungi activitatea la universitate. Or dacă aceste competiții sunt impredictibile, ai niște oameni foarte buni care atunci când s-a terminat grantul rămân în aer”, a declarat Daniel David.

Acesta a precizat pentru Edupedu.ro că nu este pentru prima oară când activitatea de cercetare din universități este dată peste cap din această cauză.

Mihai Dima, fostul șef al Cercetării: Cercetătorii angajați exclusiv în proiectele de cercetare pe granturi nu își primesc salariul
Mihai Dima / Foto: mihai.dmn.ro

Contactat de Edupedu.ro, Mihai Dima, fostul președinte al Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică și Inovare (ANCSI) în guvernul Cioloș, a explicat că “nu toate proiectele din cercetare sunt finanțate din bugetele României. Există și proiecte cu parteneri externi și finanțare europeană, dar acestea sunt mult mai puține, față de cele finanțate de la bugetul de stat. Deși în valoare absolută nu au fost competiții multe de când e PSD, aceste competiții naționale sunt afectate de lipsa bugetului: cercetătorii care sunt în proiect nu își primesc salariul“.

Aceste competiții pe proiecte în cercetare au reguli decise de Ministerul Cercetării. “Parte dintre competiții Ministerul le dă UEFISCDI să le operaționalizeze. Dar decizia de lansare a competițiilor și regulile în funcție de care se derulează competițiile sunt decise de Minister“, a explicat Mihai Dima, profesor la Facultatea de Fizică a Universității din București.

Potrivit acestuia, o soluție ar fi ca în fiecare an să se organizeze, regulat, “competiții pentru proiecte de cercetare adresate tuturor celor 3 mari categorii de cercetători, în funcție de traseul în cariera științifică: doctoranzi, postdoctoranzi și cercetători cu experiență. Aceste trei categorii ar trebui să aibă câte o competiție în fiecare an. Așa ar fi normal și sănătos“.

Mihai Dima a precizat pentru Edupedu.ro că lipsa competițiilor este una generală, în ultimii ani. Însă la aceasta se adaugă acum perturbarea activităților din cauza întârzierii bugetului.

Asociația Cercetătorilor Ad Astra: Întârzierea întocmirii, dezbaterii şi aprobării legii bugetului de stat pe 2019 are efecte catastrofale asupra sistemului naţional de cercetare

Cercetătorii din Asociația Ad Astra au avertizat încă de acum două săptămâni că “întârzierea întocmirii, dezbaterii şi aprobării legii bugetului de stat pe 2019 are efecte catastrofale asupra sistemului naţional de cercetare”.

Finanțările proiectelor obţinute prin competiţie nu se pot derula pe baza legii bugetului din anul anterior, asemenea altor activităţi bugetare. Deschiderea finanţărilor, în fiecare an, se face la cel puţin câteva săptămâni de la promulgarea legii bugetului, după ce se încheie contractele de finanţare între diversele autorităţi şi apoi între autorităţile contractante şi contractori (institute sau universităţi)”, au arătat cercetătorii, într-un comunicat de presă.

Întârzierea înseamnă o împiedicare sau chiar o întrerupere a cercetărilor finanţate public, în toată ţara, pentru câteva luni, si chiar disoluția echipelor de cercetare constituite, agravând şi mai mult starea deja fragila a sistemului”, arată Ad Astra.

Cercetătorii au cerut atunci “ministerului de finanţe să emită imediat proiectul legii bugetului de stat pe 2019 şi să deschidă dezbaterea publică asupra acestuia”.

Solicităm, de asemenea, respectarea nivelurilor de finanţare publică stabilite prin HG929/2014—Strategia Naţionala de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare, atât pentru 2019 (0,83% din PIB) cât şi pentru 2020 (0,97% din PIB). Reamintim că nivelul de finanţare pe anul pe 2018 a fost sub un sfert din cel stabilit prin strategia naţională”, a atras atenția Asociația Ad Astra.

Citește și:

 

Total
26
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recomandate

Jandarmeria București, în campanie de imagine, se mândrește cu un jandarm “după care se dau în vânt femeile și bărbații”, cu “un corp perfect tonifiat” și fostă gardă de corp a unui laureat Nobel

Jandarmeria București, în plină campanie de refacere a imaginii după violențele împotriva manifestanților pașnici de la mitingul din 10 august, publică pe pagina sa de Facebook portretul unui jandarm “model”.…
Vezi articolul

Testele grilă la examene înseamnă creștere artificială a ratei de promovare. Simulările de BAC și Evaluare se transformă într-un experiment – Elevii critică dur Ministerul Educației

Elevii critică dur Ministerul Educației, pentru transformarea simulării examenelor într-un “experiment nefundamentat”. Introducerea a minimum 30% subiecte grilă la Evaluarea Națională și la Bacalaureat arată dorința de a crește artificial rata…
Vezi articolul

Carne păstrată impropriu și probleme de igienă la Cantina studențească a Universității București, descoperite de Direcția pentru Siguranța Alimentelor

Cantina studențească de la Facultatea de Drept a Universității București are mari probleme de igienă, potrivit Direcției pentru Siguranța Alimentelor. Autoritatea informează că inspectorii au confiscat 101 kilograme de piept…
Vezi articolul

EXCLUSIV Ministerul Educației, despre examenul oral de Limba română de la Bacalaureat: “NU reflectă nivelul de stăpânire a limbii”. Regulile de admitere la facultate pentru minorități rămân neschimbate

Ministerul Educației anunță într-un răspuns pentru Edupedu.ro că nu schimbă regulile de admitere la facultate, master și doctorat, așa cum ceruse Avocatul Poporului, și că certificatul obținut de elevi la…
Vezi articolul