Universitățile și cercetătorii, avertisment de instabilitate din cauza întârzierii bugetului pe 2019

1.054 de vizualizări
dezinfectant eficient împotriva Covid-19
Foto: Pixabay.com
Lipsa bugetului de stat pe 2019 pune o presiune ”extrem de mare” asupra universităților româneşti, scrie publicația Science Business, preluată de Rador. Activitatea de cercetare este afectată, pentru că lipsesc banii pentru materialele și aparatura de cercetare, notează publicația.

Contactat de Edupedu.ro, Daniel David, prorectorul pe cercetare al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a declarat că “în universități, deși pare absurd, nu există filă de buget pentru cercetători și pentru infrastructura de cercetare. Tot bugetul [de la stat – n.red.] vine pe student echivalent dedicat activităților de predare-învățare, atât”.

Daniel David / Sursa foto: danieldavidubb.wordpress.com

Universitățile românești, ca să fie compatibile cu ce se întâmplă în rankingurile internaționale – că toată lumea ne judecă cu rankinguri, fac eforturi deosebite să obțină granturi prin competiție. Este vorba despre proiecte de cercetare finanțate dacă ele câștigă competițiile” lansate de UEFISCDI și Ministerul Cercetării, a explicat Daniel David pentru Edupedu.ro.

Noi, din granturile pe care le câștigăm, angajăm cercetători pe o perioadă determinată și ne acoperim o parte din cheltuieli pentru infrastructura de cercetare, adică laboratoare, substanțe chimice, toate instrumentele de cercetare. De obicei, grantul e pe 2 sau 3 ani. Or, dacă noi nu avem finanțare, nu mai avem granturi noi, nu avem predictibilitate și s-ar putea ca nici banii pe grantul câștigat să nu vină la timp. Noi avem cercetători angajați pe granturi, pe perioadă determinată pentru care nu intră la timp banii pentru salarii, de exemplu. Pentru că nu este bugetul pe cercetare aprobat”, a continuat Daniel David.

Prorectorul pe cercetare al Universității Babeș-Bolyai a explicat pentru Edupedu.ro că lipsa bugetului de stat înseamnă că “nu sunt alte competiții” lansate. “Dacă noi angajăm un om pe 3 ani, dacă omul este foarte bun, el trebuie să știe: peste 3 ani mi se termină contractul de muncă, dar eu pot aplica pentru un nou grant în perioada X ca să îmi pot prelungi activitatea la universitate. Or dacă aceste competiții sunt impredictibile, ai niște oameni foarte buni care atunci când s-a terminat grantul rămân în aer”, a declarat Daniel David.

Acesta a precizat pentru Edupedu.ro că nu este pentru prima oară când activitatea de cercetare din universități este dată peste cap din această cauză.

Mihai Dima, fostul șef al Cercetării: Cercetătorii angajați exclusiv în proiectele de cercetare pe granturi nu își primesc salariul
Mihai Dima / Foto: mihai.dmn.ro

Contactat de Edupedu.ro, Mihai Dima, fostul președinte al Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică și Inovare (ANCSI) în guvernul Cioloș, a explicat că “nu toate proiectele din cercetare sunt finanțate din bugetele României. Există și proiecte cu parteneri externi și finanțare europeană, dar acestea sunt mult mai puține, față de cele finanțate de la bugetul de stat. Deși în valoare absolută nu au fost competiții multe de când e PSD, aceste competiții naționale sunt afectate de lipsa bugetului: cercetătorii care sunt în proiect nu își primesc salariul“.

Aceste competiții pe proiecte în cercetare au reguli decise de Ministerul Cercetării. “Parte dintre competiții Ministerul le dă UEFISCDI să le operaționalizeze. Dar decizia de lansare a competițiilor și regulile în funcție de care se derulează competițiile sunt decise de Minister“, a explicat Mihai Dima, profesor la Facultatea de Fizică a Universității din București.

Potrivit acestuia, o soluție ar fi ca în fiecare an să se organizeze, regulat, “competiții pentru proiecte de cercetare adresate tuturor celor 3 mari categorii de cercetători, în funcție de traseul în cariera științifică: doctoranzi, postdoctoranzi și cercetători cu experiență. Aceste trei categorii ar trebui să aibă câte o competiție în fiecare an. Așa ar fi normal și sănătos“.

Mihai Dima a precizat pentru Edupedu.ro că lipsa competițiilor este una generală, în ultimii ani. Însă la aceasta se adaugă acum perturbarea activităților din cauza întârzierii bugetului.

Asociația Cercetătorilor Ad Astra: Întârzierea întocmirii, dezbaterii şi aprobării legii bugetului de stat pe 2019 are efecte catastrofale asupra sistemului naţional de cercetare

Cercetătorii din Asociația Ad Astra au avertizat încă de acum două săptămâni că “întârzierea întocmirii, dezbaterii şi aprobării legii bugetului de stat pe 2019 are efecte catastrofale asupra sistemului naţional de cercetare”.

Finanțările proiectelor obţinute prin competiţie nu se pot derula pe baza legii bugetului din anul anterior, asemenea altor activităţi bugetare. Deschiderea finanţărilor, în fiecare an, se face la cel puţin câteva săptămâni de la promulgarea legii bugetului, după ce se încheie contractele de finanţare între diversele autorităţi şi apoi între autorităţile contractante şi contractori (institute sau universităţi)”, au arătat cercetătorii, într-un comunicat de presă.

Întârzierea înseamnă o împiedicare sau chiar o întrerupere a cercetărilor finanţate public, în toată ţara, pentru câteva luni, si chiar disoluția echipelor de cercetare constituite, agravând şi mai mult starea deja fragila a sistemului”, arată Ad Astra.

Cercetătorii au cerut atunci “ministerului de finanţe să emită imediat proiectul legii bugetului de stat pe 2019 şi să deschidă dezbaterea publică asupra acestuia”.

Solicităm, de asemenea, respectarea nivelurilor de finanţare publică stabilite prin HG929/2014—Strategia Naţionala de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare, atât pentru 2019 (0,83% din PIB) cât şi pentru 2020 (0,97% din PIB). Reamintim că nivelul de finanţare pe anul pe 2018 a fost sub un sfert din cel stabilit prin strategia naţională”, a atras atenția Asociația Ad Astra.

Citește și:

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Manifest public al comunității Declic, miercuri, în fața Ministerului Educației, prin care i se cere ministrei Ligia Deca să organizeze de anul acesta cursuri de prim ajutor pentru elevii, profesorii și personalul nedidactic din școli, așa cum prevede legea

Comunitatea Declic organizează, miercuri, 27 septembrie, de la ora 13.00, un manifest public la Ministerul Educației prin care i se cere ministrei Ligia Deca să respecte obligația de a organiza cursuri…
Vezi articolul

În vacanța de iarnă, școlile care nu sunt racordate la reţele centralizate de încălzire trebuie să verifice dacă sursele de încălzire prezintă siguranță și există rezerve de combustibil pentru tot sezonul rece – adresă a Ministerului Educației

Inspectoratele școlare trebuie să ceară școlilor care nu sunt racordate la reţele centralizate de încălzire şi utilizează centrale termice proprii, ca în vacanța de iarnă să verifice dacă sunt îndeplinite…
Vezi articolul

Comorile arheologice romane de la Zidul lui Hadrian, de la granița dintre Anglia și Scoția, amenințate de încălzirea globală / Arheolog: Când oxigenul pătrunde acolo, lucrurile cu adevărat delicate (…) se descompun și sunt pierdute pentru totdeauna

Zidul lui Hadrian, construit în urmă cu 1.900 de ani pentru a împiedica invazia hoardelor barbare, se confruntă în prezent cu un nou “inamic”, schimbările climatice, un fenomen ce amenință…
Vezi articolul