Universitățile vor face „raportări anuale unice” pe o nouă platformă administrată de Ministerul Educației, în locul „efortului supradimensionat” al raportărilor multiple de până acum – schimbare legislativă

539 de vizualizări
Reducerea birocrației din școli
Foto: © Jae Young Ju | Dreamstime.com
Universitățile nu vor mai fi nevoite să transmită raportări separate mai multor instituții,  de la ARACIS la Institutul Național de Statistică, ci să facă o raportare pe an, pe o singură platformă, numită Platforma Națională de Raportare Unică în Învățământul Superior, aflată în administrarea Ministerului Educației. Așa prevede o nouă Lege pentru completarea Legii educației, adoptată săptămâna aceasta de Senat, cameră decizională.

Măsura legislativă, inițiată de Senatorul PNL Adrian Hatos (profesor la Universitatea din Oradea) și Senatorul PSD Leonard Azamfirei (rector la Universitatea George Emil Palade din Târgu Mureș), a fost propusă deoarece “administrațiile universitare, cadrele didactice și cercetătorii consumă prea mult timp și efort pentru îndeplinirea obligațiilor de raportare care le revin”, după cum scrie în expunerea de motive.

  • Aceasta arată “încă din perioada 2009-2012” un obiectiv al platformelor înființate atunci, Registrul Matricol Unic și CNFIS (Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior), a fost să unifice activitățile de culegere a datelor, dar procesul a rămas, în 2021, în același stadiu.

Măsura adaugă un nou alineat la articolul de lege (192) ce cuprinde dispoziții generale pentru promovarea calității în învățământul superior, astfel:

  • “(21) Raportările instituționale solicitate de Ministerul Educației sau de organismele consultative ale acestuia, prevăzute la art. 217, de Institutul Național de Statistică și de Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior se vor realiza printr-o raportare anuală unică, prin intermediul Platformei Naționale de Raportare Unică în Învățământul Superior”.

Se adaugă, totodată, în Legea educației o nouă atribuție pentru Ministerul Educației, prin adăugarea unei noi litere la art. 216 alin. (2):

  • “h1) elaborează și asigură mentenanța Platformei Naționale de Raportare Unică în Învățământul Superior, în vederea colectării datelor statistice, a raportărilor instituționale și a raportărilor individuale privind activitatea științifică a personalului didactic și de cercetare, solicitate de Ministerul Educației, de organismele consultative ale acestuia, prevăzute la art. 217, de Institutul Național de Statistică, de Agenția Română de Asigurare a Calității în învățământul Superior sau de alte entități ale statului către care instituțiile de învățământ superior raportează date instituționale. Universitățile vor avea acces la datele incluse și la rapoartele realizate de această platformă pentru personalul didactic și de cercetare propriu”.

În expunerea de motive, inițiatorii arată că situația actuală, ce obligă universitățile la multiple raportări, generează, conform unui raport publicat de CNSPIS încă de acum 5 ani, “un efort supradimensionat și conduce, în condițiile inexistenței personalului specializat, la erori și întârzieri de raportare”. Expunerea mai arată că “în acest moment, universitățile sunt obligate să completeze formulare de date, uneori de câte două ori pe an, pentru RMU, ANS și INSSE, iar la acest efort de culegere de date se adaugă obligația de a completa formulare de date pentru ARACIS odată cu evaluările instituționale cât și pentru alte entități – precum CNEE sau Banca Mondială – pentru diverse situații în care se impune utilizarea unor date”, iar numeroase informații astfel colectate se suprapun.

Foto: © Jae Young Ju | Dreamstime.com /  Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Andreas Schleicher, directorul OCDE pentru Educație: Studenții dezavantajați au nevoie de măsuri de sprijin, inclusiv de burse,  în loc să fie nevoiți să muncească pentru a-și finanța studiile universitare / Guvernul român a redus fondurile de burse, iar ministrul David a sfătuit studenții să muncească pentru a-și susține studiile

Bursele pentru studenți, alături de alte măsuri de sprijin pentru tinerii din medii dezavantajate, îi pot ajuta pe aceștia să se concentreze pe studii și nu pe alte lucruri care…
Vezi articolul

Guvernul promite mai mulți bani, dar impact bugetar zero pentru măsuri de sprijin ca universitățile să atragă studenți străini, al căror număr ar trebui să crească cu 35% până în 2030  – Strategia privind internaționalizarea învățământului superior adoptată de executiv

Ministerul Educației urmează să aloce bani suplimentari, inclusiv din fonduri europene, pentru atragerea mai multor studenți străini în universitățile din România și și-a propus o țintă de creștere a numărului…
Vezi articolul

Bizarerii în clasamentul indicatorilor prin care universitățile primesc 1,15 miliarde de lei: Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Universitatea din București, pe ultimele locuri la calitatea profesorilor la Matematică și Istorie. Cele mai bune sunt Valahia Târgoviște și Universitatea Oradea / Bogdan Murgescu: Ar trebui verificate. Este și responsabilitatea universităților să nu raporteze bălării

Specializarea Matematică de la Universitatea Valahia din Târgoviște este cea mai bună din țară în anul 2020 la indicatorul calitatea resursei umane, adică a calității profesorilor universitari și a personalului…
Vezi articolul

Schimbări la Casele de cultură ale studenților, după 20 de ani: vor putea accesa fonduri europene, parteneriate cu universitățile și să organizeze activități de antreprenoriat pentru tineri – Hotărâre de Guvern adoptată

Casele de Cultură ale Studenților (CCS) vor deveni hub-uri educaționale și de formare profesională, unde tinerii vor putea învăța să-și dezvolte competențele antreprenoriale, să participe la programe de mentorat și…
Vezi articolul