USR și AUR sunt partidele care au apelat cel mai mult la conturi false pentru manipularea algoritmilor Facebook, în România, la alegerile europarlamentare din 2024 – cercetare a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București

„USR și AUR conduc clasamentul manipulării algoritmilor pe Facebook” în cadrul alegerilor europarlamentare din România din 2024, potrivit unei cercetări realizate de o echipă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (FJSC) din cadrul Universității din București, cercetare prezentată luni. Aceasta spune că cele două partide au fost urmate de PNL și PSD în ceea ce privește utilizarea „conturilor cu comportament inautentic (cunoscute popular drept conturi false)” pe paginile oficiale de Facebook ale principalelor partide înscrise în acea cursă electorală.

Universitatea precizează că datele au fost publicate într-un număr special consacrat alegerilor europarlamentare din 2024 al revistei științifice „Media and Communication”, „o publicație de top la nivel internațional, indexată ISI (Institute for Scientific Information) și clasificată în cuartila 1 (Q1), ce reunește primele 25 de publicații în domeniu la nivel modial, având un factor de impact de 2,6 în anul 2024”.

Principalele concluzii ale cercetării, potrivit comunicatului UB:

• Pagina oficială de Facebook a USR a înregistrat postări în perioada campaniei electorale, 10 mai 2024, ora 00.00 – 8 iunie 2024, ora 7.00, la care peste o treime (33,9%) dintre distribuiri au provenit de la super-distribuitori, conturi care au distribuit aceeași postare de zece sau mai multe ori în grupuri sau pe propriul profil. La unele dintre aceste postări, aproape jumătate (45%) dintre distribuiri au fost realizate de hiper-distribuitori, care au distribuit aceeași postare de cel puțin patru ori.
• AUR a avut postări, pe pagina oficială de Facebook, în aceeași perioadă de campanie electorală, la care 16,3% dintre distribuiri au provenit de la super-distribuitori, iar 28,1%, de la hiper-distribuitori.
• Clasamentul este urmat de PNL, ce a avut postări pentru care 10,3% dintre distribuiri au provenit de la super-distribuitori și 26,2%, de la hiper-distribuitori.
• În cazul paginii oficiale de Facebook a PSD, unele postări au înregistrat 12% dintre distribuiri realizate de super-distribuitori și 17,1%, de către hiper-distribuitori.

Potrivit Universității din București, „partidele au beneficiat de activitatea unor conturi cu un nivel pronunțat de comportament inautentic, unele publicând până la 187 de postări în propria cronologie într-o singură zi, iar altele ajungând la 75 de postări succesive în decurs de doar 10 minute, adică o medie de o postare la fiecare opt secunde. Analiza mai evidențiază și că aceste conturi sunt adesea folosite în scopuri politice; astfel, peste 40% dintre hiper-distribuitori au publicat în propria cronologie exclusiv conținut politic, civic sau legat de teme de actualitate, însă 96% din totalul acestor conturi nu și-au menționat afilierea politică în secțiunea „Despre”, așa cum recomandă Standardele Comunității Meta. De asemenea, cercetarea a mai arătat că unele partide au șters toate postările publicate în perioada campaniei electorale din cronologia paginii oficiale de Facebook (PSD)”.

Comunicatul precizează că Facebook definește acest tip de comportament online, într-un raport din 2017, astffel: activitate desfășurată de „falși amplificatori” al cărei rol este de „a manipula opinia publică” și de „a manipula dezbaterea politică” (Weedon et al., 2017, 5). Standardele Comunității Meta – codul de reguli pentru utilizatorii platformei Facebook – interzic, de asemenea, utilizarea de conturi false și creșterea artificială a popularității conținutului pe platformă, pe care o consideră o formă de „înșelăciune” (Meta, 2025), arată UB.

Potrivit lui Bogdan Oprea, coordonatorul echipei de cercetare:

• „Dacă tot vorbim despre propaganda rusă de pe rețelele de socializare și despre cât de dăunătoare este ea pentru România și pentru societățile democratice, în general, haideți să ne uităm și în ograda marilor partide politice românești, care se proclamă democratice, și la practicile de manipulare de manual pe care le folosesc, aș spune eu, fără niciun pic de responsabilitate. Toxicitatea rețelelor de socializare folosite iresponsabil nu mai este astăzi un secret pentru nimeni, iar datele cercetării noastre arată încă o dată că, pentru mulți politicieni, discuția despre dreptul la liberă exprimare, care ar fi îngrădit printr-o reglementare riguroasă a acestor platforme, este doar un paravan pentru manipulările pe care le practică sau le tolerează în vederea promovării propriilor candidați și ale agendelor lor politice. Dacă dorim să trăim în continuare în libertate, bucurându-ne, inclusiv, de libertatea de exprimare, este nevoie de o discuție în parametri onești despre funcționarea rețelelor de socializare, și acest lucru până nu va fi prea târziu pentru noi și, mai ales, pentru generația copiilor noștri”.

Cercetarea a fost publicată în numărul special tematic „Electoral Communication: European Elections in Times of (Poly)Crises”, vol. 13 (2025), al revistei științifice „Media and Communication”, coordonat de dr. Adriana Ștefănel, de la Universitatea din București, și dr. Maria Romana Allegri, de la Sapienza Università di Roma, număr ce poate fi consultat în acces liber. Articolul poate fi consultat în acces liber aici și este semnat de o echipă de cercetători de la Universitatea din București formată din dr. Bogdan Oprea, Paula Pașnicu, masterandă, Alexandru-Ninel Niculae, masterand, Constantin-Cozmin Bonciu, masterat, și Dragoș Tudorașcu-Dobre, student.