Legea salarizării are șanse mici să fie adoptată la termen dacă nu este rezolvat capitolul dedicat Educației, afirmă vicepremierul Tanczos Barna. În forma actuală există „riscul ca veniturile să scadă” în învățământ, motiv pentru care nu există încă un acord între Guvern și sindicate. „Dacă învățământul nu se rezolvă ca domeniu, înseamnă că pică toată legea salarizării. Practic, nu trece”, a declarat Tanczos Barna la RFI România, pe 4 august.
Întrebat dacă proiectul actual al legii salarizării ar putea reduce veniturile unor categorii de bugetari, Tanczos Barna a indicat explicit sistemul de educație.
„La învățământ există acest risc și tocmai de aceea nu se închide acest capitol. Acolo sunt mai multe promisiuni din partea Guvernului către învățământ în general, către angajații din acest domeniu și nu par a fi respectate aceste promisiuni privind legea salarizării. De aceea, în domeniul învățământului, nu avem încă un acord guvern-sindicate.”
Vicepremierul spune că situația din sănătate este mai aproape de o soluție, însă educația rămâne principalul punct de blocaj.
„La sănătate văd o șansă bună de a închide capitolul, dar la învățământ încă nu. Și dacă învățământul nu se rezolvă ca domeniu, înseamnă că pică toată legea salarizării. Practic, nu trece.”
Nu vom susține o variantă în care veniturile scad
Tanczos Barna spune că UDMR nu va susține o lege care ar conduce la diminuarea veniturilor din sectorul public.
„Avem rezerve foarte mari și până nu vedem o variantă la învățământ care să asigure că veniturile nu scad, nu vom susține.”
Două realități diferite: Minister și sindicatele
Întrebat de ce Guvernul susține public că niciun venit nu va fi diminuat, în timp ce sindicatele avertizează asupra unor scăderi salariale, vicepremierul spune că există două evaluări diferite.
„La învățământ lucrurile sunt mult mai complicate și avem două realități prezentate. Realitatea prezentată de Ministerul Învățământului, de domnul Pîslaru și de calculele pe care le-au făcut dânșii și realitatea pretinsă de sindicate. Și între cele două va trebui să găsim o cale de mijloc. Încă această cale de mijloc nu se întrezărește.”
Legea are șanse mici să fie adoptată la termen
Întrebat dacă legea salarizării mai poate fi adoptată în termenul asumat prin PNRR, Tanczos Barna a răspuns că șansele sunt „destul de mici” sa fie aprobată la termen.
România riscă astfel să piardă cele aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR aferente acestui jalon
Explicația privind costurile legii salarizării
Vicepremierul susține însă că impactul financiar al noii legi ar putea depăși cu mult suma din PNRR.
„Legea adoptată, într-o anumită formă, înseamnă costuri suplimentare mult mai mari decât pierderea celor 770 de milioane de euro. Impactul este undeva între 8 și 12 miliarde de lei, în funcție de care este varianta finală adoptată de Parlament.”
Ministerul Finanțelor încearcă să găsească o variantă care să fie sustenabilă pentru buget nu doar în 2027, ci și în anii următori.
Ce se întâmplă cu salariile de la 1 ianuarie 2027
Tanczos Barna a insistat că, indiferent dacă noua lege va fi adoptată sau nu, salariile trebuie majorate de la începutul anului viitor. Miza este însă modul în care se va face această majorare.
„Indiferent dacă este adoptată legea sau nu, de la 1 ianuarie salariile trebuie să crească. Trebuie indexate cel puțin cu inflația, atât salariile cât și pensiile. Întrebarea este: indexarea și majorarea salariilor la 1 ianuarie 2027 se va face pe actuala grilă, cu indicele de inflație, sau pe o grilă reașezată, cu impact pe veniturile persoanelor în funcție de noua lege a salarizării? Aici este de fapt discuția.”
De ce este nevoie de o nouă lege a salarizării
Vicepremierul consideră că actualul sistem nu mai poate fi numit unul unitar, deoarece, în ultimii ani, numeroase instituții și-au modificat separat grilele salariale.
„Adevărul este că în ultimii ani toate ministerele au încercat și au și reușit să-și modifice propriile grile de salarizare în Parlament. Nu mai avem o lege sau nu mai avem o salarizare unitară. Este nevoie de o structură nouă, așezată, curățată, cum trebuie să fie o lege de salarizare unitară, dar mai avem de rezolvat un domeniu, învățământul.”
Guvernul ia în calcul și scenariul în care legea nu este adoptată
Întrebat dacă Executivul analizează posibilitatea ca legea salarizării să nu fie adoptată la timp, Tanczos Barna a răspuns că toate variantele sunt luate în calcul.
„Toate scenariile sunt pe masă. Guvernul este unul interimar (…). Acest interimar trebuie să se termine cât se poate de repede, să vină un guvern care poate să facă planuri pe termen mediu și lung.”
10 comments
Hai, sa va vedem, de vorbe si promisiuni suntem satui
Rezolvarea este simplă: tot ce este demnitar să nu aibă salariului crescut, dimpotrivă diminuat cu 10%. Justificare: nu au studii serioase, doar hârtii de la universități private, nu au prin lege nicio responsabilitate (vezi Ciolacu, Ciucă etc etc) și ca să fim direți – toți politicienii au eșuat în profesia lor și au fugit în politică.
Aceleași promisiuni le-am auzit si în 2023.
Iată unde am ajuns.
Aș spune chiar că provoacă anxietate să auzi promisiuni legate de salarii făcute de guvernanți (demiși sau nu)
Te întrebi cu ce preț vor fi?
Oare cu încă 14.000 profesori disponibilizați ca în 2025?
Se pare ca ati uitat ca si udmrul face parte din guvern. Au fost si ei de acord cu toate taierile si maririle, in afara de salariul. E politician, e viclean. Nu putem avea incredere in el. Acum vorbeste dar maine ?!
Veniturile au scazut in anul 2025!
Legea salarizarii trebuie negociata pe venituri inainte de taiere, la Sanatate nu au scazut veniturile. Mai mult, noi am stat cu venituri taiate si am fost singura categorie de bugetari care a suferit taieri agresive.
este simplu sa se rezolve. foarte simplu. facem reforma teririala (comasam oraselele si comunele care nu isi acopera costurile de functionare si dezvoltare, pana la nivelul in care functionarea primariilor sa reprezeinte maxim 30% din bugetul localitatii), dam o HG prin care nici o firma/ companie/regie (publica sau privata) sa nu mai poata avea mai mult de 30% din cifra de afaceri legata de comenzi de la stat (exceptie cele din aparare evident), in acest fel desfiintam firmele-căpușa, eliminam de la licitatiile publice firele fara angajati si fara experinta (cele nou-nouțe, cele care au functionat in alte domenii, dar vor un contract in alt domeniu etc), recuperam RAPID toate debitele agentilor economici, ale populatiei si rezultate din condamnari, reducem numarul de agentii si alte //departamente//…si avem excedent bugetar in 6 luni. bani gasim deci. Voita sa fie.
reducem numarul inspectoratelor judetene in loc de 44 sa avem vreo 7.
reducem nr de parlamentari la 300. interzicem prescrierile in procesele de fraudare a statului.
E incredibil ca in tara asta un om care face parte dintr-un partid minoritar se gandeste mai mult la educația din Romania fata de cei care chiar ar trebui sa se preocupe de acest lucru !
în sfârșit, un om frecventabil din guvernul demisului Bolojan. Se pare că a înțeles câte ceva din modul de a negocia. Bine, domnule T. Barna!
Nu e nicio realitate paralelă, a guvernului DEMIS și a sindicatelor, e o negociere cu rezultate clare stabilite în 2023 după ultima grevă pe care guvernul DEMIS o vrea aruncată la gunoi, deși aceleași partide erau în guvern și în parlament și la putere la vremea respectivă.
Faptul că toate calculele arată că această falsă ”compensație” promisă pentru a păstra veniturile dar care NU le va păstra (cel puțin din cauza inflației galopante) este mai mare decât ”câștigul” a câtorva sute de milioane de euro despre care nu se spune ce se va face cu ei, demonstrează simplu că va fi aruncată și ea la gunoi cu prima ocazie, că ”nu sunt bani”. Iar dacă legea trece în forma dorită de guvernul DEMIS, atunci vax albina, asta este.