VIDEO Consilierul prezidențial Radu Burnete: Partidele au negociat trei ore o măsură împotriva abandonului școlar, dar nu au ajuns la un acord, în vara lui 2025 / Mircea Miclea: Și atunci, domnul Bolojan a suplimentat numărul de ore la profesori ca să facă și mai atractivă cariera didactică

2.665 de vizualizări
Foto: ID 453454199 © LCVA | Dreamstime.com
Partidele care negociau programul de guvernare al Cabinetului Bolojan, în vara anului 2025, au discutat timp de aproximativ trei ore o propunere de condiționare a ajutoarelor sociale de participarea copiilor la școală, dar nu au reușit să ajungă la un acord, a dezvăluit consilierul prezidențial Radu Burnete. Declarația a fost făcută pe 23 octombrie 2026, la Astra Film Festival, în cadrul unei dezbateri despre abandonul școlar. În timpul relatării, fostul ministru al Educației Mircea Miclea a intervenit: „Și atunci, domnul Bolojan a suplimentat numărul de ore la profesori”. Burnete a afirmat că educația este „cel mai important lucru care nu ne preocupă suficient” și că politicienii sunt preocupați de următorii doi-trei ani, nu de rezultatele investițiilor în educație pe termen lung.

Dezvăluirea a fost făcută în cadrul dezbaterii „Abandonul școlar în perspectiva falimentului statal”, organizată la Astra Film Festival, după ce Mircea Miclea a propus condiționarea acordării ajutoarelor sociale de prezența copiilor la cel puțin 90% dintre orele de școală.

Radu Burnete, consilier prezidențial pentru probleme economice și sociale, a relatat că o propunere similară a fost discutată în negocierile dintre partidele care pregăteau programul de guvernare al Cabinetului Bolojan.

„Să știți că vara trecută, când partidele negociau programul de guvernare pentru ce urma să fie Guvernul Bolojan, fix ideea aceasta a fost pe masă: să condiționăm ajutoarele sociale de participarea la școală. Și vă spun sincer că îmi aduc aminte, vreo 3 ore ne-am certat, n-o să spun cine a fost, cine n-a fost de acord”, a declarat Burnete.

Consilierul prezidențial a explicat că propunerea nu a întrunit consensul partidelor participante la negocieri.

„Dar e realitate, că am văzut de mai multe ori astfel de idei care ajung să cadă printre rânduri, pentru că nu există consens și asta era dificil, cel puțin anul trecut, între patru partide,” a spus Burnete.

În timpul acestei relatări, fostul ministru al Educației Mircea Miclea a intervenit: „Și atunci, domnul Bolojan a suplimentat numărul de ore la profesori, ca să facă și mai atractivă cariera didactică la țară.”

Afirmația lui Mircea Miclea face referire la majorarea normei didactice de predare de la 18 la 20 de ore pe săptămână, introdusă prin Legea nr. 141/2025 și aplicată de la 1 septembrie 2025. Aceeași lege a modificat calculul plății cu ora și a impus reorganizarea rețelei școlare, prin creșterea pragurilor minime de elevi necesare pentru ca unitățile de învățământ să își păstreze personalitatea juridică.

Burnete a spus că „nu vreau să intru în această discuție” și apoi nu a precizat dacă majorarea normei didactice a fost discutată în aceeași negociere și nici nu a prezentat-o drept o alternativă la măsura privind ajutoarele sociale.

În programul de guvernare al Cabinetului Bolojan pentru perioada 2025–2028, prevenirea abandonului școlar figura printre prioritățile asumate la capitolul Educație și cercetare. Documentul prevedea, la punctul E13.13, că „se prioritizează prevenirea abandonului educațional prin programe ca PNRAS, PNRAU, «Școală după școală» și mese sănătoase în școli”, iar la punctul E13.14 era inclusă dezvoltarea programului „Școală după școală”.

Pe durata guvernării Bolojan, însă, nu a fost anunțată o extindere semnificativă a niciuneia dintre aceste măsuri. Programul „Școală după școală” nu a înregistrat progrese în privința extinderii la nivel național, iar extinderea programului „Masă sănătoasă” a vizat doar unitățile de învățământ rezultate din comasările impuse prin Legea nr. 141/2025, în situațiile în care cel puțin una dintre școlile comasate beneficia deja de program. În privința Programului Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS) și a Programului Național pentru Reducerea Abandonului Universitar (PNRAU), autoritățile nu au prezentat până în prezent evaluări publice ale efectelor acestora. Singura analiză publică privind rezultatele PNRAS a fost realizată de Banca Mondială, iar documentul a fost făcut public la câteva luni după elaborare, în urma unei solicitări Edupedu.ro. Astfel, deși reducerea abandonului școlar figura în programul de guvernare, nu au fost prezentate public rezultate care să demonstreze progrese în atingerea acestui obiectiv prin măsurile asumate.

Fostul ministru al Educației Mircea Miclea a revenit, în cadrul dezbaterii, asupra efectelor majorării normei didactice asupra atractivității profesiei de profesor, în special în localitățile mici, unde cadrele didactice trebuie să predea în mai multe școli pentru a-și completa norma.

„În curând n-o să mai avem profesori, nu că avem profesori slabi, n-o să mai avem profesori. Nu mai sunt profesori în urbanul mic, pentru matematică, pentru fizică, pentru chimie, pentru biologie nu mai sunt. De ce? Pentru că profesia e puțin atractivă. Din decizia care a fost luată, cu plus două ore pentru cadre didactice, asta nu înseamnă două ore, înseamnă o navetă în plus”, a spus Mircea Miclea.

Radu Burnete: Politicienii se gândesc la următorii doi-trei ani. „Copilul care, după 18 sau 20 de ani de educație, e un adult responsabil […] nu te ajută”

Consilierul prezidențial a vorbit și despre dificultatea de a introduce educația între prioritățile politice, explicând că rezultatele investițiilor în școală apar după perioade mult mai lungi decât durata unui mandat electoral.

„Sunt perfect de acord cu dumneavoastră în ceea ce privește miopia asta și încerc să vă explic, așa cum am văzut-o și eu, venit recent în lumea asta politică, nu fac încă nici 2 ani de de zile, dar ce simt eu la oamenii politici este că, unu: reacționează, într-adevăr, la cicluri electorale și, da, se gândesc doar la următorii 2-3 ani și la ce-i face să fie aleși. Și podul e ceva ce se poate inaugura. Copilul care, după 18 sau 20 de ani de educație, e un adult responsabil și integrat în societate, nu te ajută. Și doi: ce văd este că reacționează la stimuli foarte puternici și imperativi”, a declarat Radu Burnete.

Acesta a afirmat că puțini dintre politicienii pe care i-a cunoscut de când lucrează la Palatul Cotroceni sunt dispuși să discute și despre priorități pe termen lung, dincolo de urgențele imediate.

„Avem foarte puțini oameni politici, dintre cei pe care i-am cunoscut eu de când sunt la Palatul Cotroceni, care au disponibilitatea sau cultura, sau spațiul necesar ca să stea în jurul mesei și să spună: OK, aceste trei lucruri sunt urgente. Dar totuși mai avem două lucruri de care trebuie să ne preocupe. Și educația, din păcate, este cel mai important lucru care nu ne preocupă suficient.”

Ulterior, consilierul prezidențial a recunoscut explicit că educația și inovarea nu au fost priorități ale statului român.

„În România, haideți să fim sinceri, nu am prioritizat nici inovația, nici educația, că nu are rost să găsim explicații mai sofisticate.”

Cum descrie consilierul prezidențial negocierile politice: „Eu vreau banii aici, partidul meu vrea să facă asta”

Spre finalul dezbaterii, întrebat despre dificultatea îndeplinirii promisiunilor făcute de președinți în privința educației, Radu Burnete a explicat că, după intrarea în Administrația Prezidențială, a descoperit un număr mult mai mare de constrângeri decât anticipase.

„Lumea pe care am descoperit-o e una cu infinit mai multe constrângeri decât îmi imaginam eu”, a declarat acesta.

Burnete a descris apoi situațiile în care o propunere trebuie negociată cu reprezentanții partidelor politice, instituțiilor și sindicatelor, fiecare cu propriile priorități.

„Constrângeri cu care poate sunt sau nu sunt de acord, dar pe care nu am puterea să le înlătur, pentru că trebuie să stau la masă cu 20 de oameni reprezentând partide, instituții, sindicate.”

„Eu zic că, domnule, trebuie să facem X sau Y lucruri și toți ceilalți, cu relativă putere economică, socială sau politică, spunându-mi: nu sunt de acord cu dumneavoastră, domnule Burnete, eu vreau banii aici, partidul meu vrea să facă asta, noi avem prioritatea asta.”

Consilierul prezidențial a concluzionat că obținerea unui acord între aceste interese este mult mai dificilă decât și-a imaginat înainte de a ajunge la Cotroceni.

„Genul ăsta de aliniere într-o democrație, mai ales în niște vremuri atât de agitate cum sunt cele de astăzi, e infinit mai dificilă decât îmi imaginam eu.”

Foto: ID 453454199 © LCVA | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


2 comments
  1. Nu mai ziceti ca s-a marit norma cu doua ore. Pentru foarte multi, banuiesc ca pentru jumatate dintre profesori, norma s-a marit cu patru ore.

  2. N-a fost chiar nimic de furat ca sa ajunga la un rezultat? Probabil atunci s-a nascut ideea uniformei lol.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *