VIDEO Cum să înveți pentru succes la examenul de Bacalaureat – emisiune de consiliere școlară la Teleșcoala

546 de vizualizări
Foto: © Evgenyatamanenko | Dreamstime.com
Teleșcoala a introdus în acest an și emisiuni de consiliere școlară, iar prima dintre acestea este despre cum să înveți pentru Bacalaureat. În prima ediție psihologul Irina de Hillerin, consilier școlar la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București, le-a spus adolescențiolor despre cum să fie conștienți de emoțiilor, pentru a putea să le controleze și despre cum pot învăța mai bine.

Despre atitudini și stiluri de învățare: “Pot să mă gândesc că n-am învățat suficient, că îmi pică ceva ce nu am citit de mult timp. Sau, indiferent de ce subiect îmi pică la examen, le-am citit pe toate, sunt acolo, la momentul oportun o să le scot din minte. Apoi, mai avem fiecare un stil propriu de învățare. Unii învață citind, unii învață ascultând din clasă lucrurile necesare. Alții învață foarte bine dacă merg – nu pot sta o clipă locului. Mă întrebau unii copii, la clasă: ‘Știți, doamna, pe mine mă ceartă mama că mă ridic de la masă și fac drumuri. E normal?’. Ei bine, da, e și acesta un stil de învățare. Kinestezicii sunt aceia care învață când se mișcă, atunci când asimilează lucruri noi.

Alții, mai vizual, au nevoie să își facă multe scheme, scheme cu multe culori, apoi să rețină imaginea. Fiecare are un stil propriu. Nu există doar un singur stil 100% pur. Îmi spuneau niște copii la clasă că ei se înregistrează când citesc materia, apoi când merg pe stradă ascult înregistrarea la căști – acesta este tot un stil de învățare. Mai avem, apoi, capacitatea de reactualizare a cunoștințelor: readucerea lor din memoria de lungă durată. Important este să avem acele cunoștințe, ca apoi să putem să le aducem, în prezent, din memoria noastră de lungă durată unde le-am stocat de-a lungul vremii. La asta ne ajută, desigur, și repetările pe care le facem”, indică profesoara.

Examenul nu evaluează doar cunoștințe, ci și puterea de a trece peste pragul emoțional

“În ziua examenului, poate exista o stare de tensiune. Pentru că sunt evaluate nu doar cunoștințele dobândite într-un domeniu, ci și toate aceste lucruri despre care am vorbit anterior. Și anume:

  • capacitatea de autocontrol și autoreglare a emoțiilor,
  • capacitatea de concentrare,
  • capacitatea de reactualizare a conținuturilor stocate în memoria de lungă durată,
  • eficiența răspunsurilor pe care le dăm în funcție de cerințele impuse

și multe alte ingrediente“, punctează profesoara, recapitulativ, în emisiune.

Redăm indicațiile doamnei consilier școlar, mai jos, integral:

“Cu siguranță, mulți dintre voi v-ați întâlnit până acum cu un consilier școlar: în grădiniță, în școală, în liceul vostru. Astăzi vă propun o oră de consiliere care se subsumează domeniului autocunoașterii. Cum să avem succes la examene?

Irina de Hillerin CMBRAE
Irina de Hillerin, consilier școlar / Foto: captură “TeleȘcoala” – YouTube

Nu vom vorbi despre ce învățăm, despre ce materie o avem de învățat pentru bacalaureat, ci despre cum învățăm, cum ne pregătim ca să avem succes la examenele de Bac. Firește, răspunsul clasic este: ‘Înveți bine, tot ce e, și iei examenele cu nota 10’. Însă nu e chiar așa. Apar tot felul de întrebări. De ce copii care învață foarte mult nu reușesc să ia cele mai mari note? Sau cum se face că, uneori, chiar dacă nu ai învățat prea mult, reușești “să pici” pe subiect și împuști o notă care te-a surprins chiar și pe tine?

Examenul e o chestiune de noroc, sau de zi bună? Sau mai sunt și alte elemente la care nu suntem atenți în pregătirea unor examene? Am să vă dau un exemplu și anume sportivii de performanță. În cazul lor, pentru a câștiga un concurs, ai nevoie, în primul rând, de foarte mult antrenament, dar, la valori asemănătoare, diferența o fac autocontrolul, autoreglarea emoțională, mentală, rezistența psihică, atitudinea, capacitatea de a face față tensiunii, mobilizarea interioară și cum să faci să nu te demobilizezi singur.

De unde să aflăm toate aceste lucruri despre, să-i spunem, pregătirea mentală a unui concurs sau a unui examen? De pe internet, desigur, de la prieteni, din cărți, de la cursurile de dezvoltare personală, de la un psiholog și, nu în ultimul rând, de la un consilier școlar. Complexitatea ființei umane este inimaginabilă. De pildă, inteligența nu stă doar în creier. Nu doar creierul nostru este inteligent, ci fiecare celulă a corpului nostru. Sunt o grămadă de procese care se desfășoară înăuntrul corpului nostru, fără ca noi să știm de ele – Schimbul de oxigen dintre carbon și dioxid de carbon.

Cum ar fi să mă gândesc dimineața: ‘O, Doamne, oare s-o fi făcut cum trebuie schimbul de oxigen din timpul nopții?’ și ce aș putea să fac ca să îl fac mai bun? Chiar dacă nu știm despre ce e vorba, uzina din interiorul nostru funcționează cu sau fără aprobarea noastră, evident și atunci când noi dormim. Am să vă mai dau un exemplu, despre complexitatea telefonului nostru mobil. Câte dintre funcțiile telefonului vostru inteligent cunoașteți? Câte din ele folosiți? Nu vorbim despre cele 3-4 aplicații inteligente, în general despre poze și video-uri cu pisicuțe. Sau să ne surprindem colegii în diferite ipostaze haioase pe care să le postăm după aceea pe diverse rețele sociale.

Ei bine, imaginați-vă că ființa umană este de miliarde de ori mai complexă decât un telefon inteligent. Iar noi știm să folosim doar o parte din ea, în cea mai mare parte a timpului doar să mâncăm, să dormim și să ne jucăm pe net. Haideți să aflăm ceva despre funcțiile mai puțin vizibile implicate în procesul de învățare de care, dacă ținem cont, ne pot ușura munca, să ne determine în foarte mare măsură succesul.

Componentele unui examen de succes: Ați văzut bine, în cadrul emisiunilor de la Teleșcoală, că vorbim despre materiile pe care le vom avea la bac: ce știm, ce învățăm, de unde – din manual, cel de română, de logică, de geografie, de matematică, în funcție de alegere și profil, informatică, istorie. Trebuie să avem aceste cunoștințe pe care le acumulăm în timp. Apoi, desigur, în examenul de succes contează și antrenamentul pe care îl avem: pentru repetarea informațiilor, pentru rezolvarea de probleme – este foarte important să știm ce subiecte s-au dat în anii trecuți, să știm să rezolvăm alte modele de subiecte. Asta, desigur, exersăm cu profesorii de la școală, cu cei din programele special dedicate învățării.

Mai există o componentă de care mulți dintre noi nu ținem cont – autocunoașterea: cât suntem de conștienți de noi înșine. Aici vom vorbi despre gestionarea emoțiilor și a gândurilor. Vom vorbi despre capacitatea noastră de concentrare. Uneori, din cauza emoțiilor, putem pierde din minte tot ce am învățat. Avem senzația că avem mintea goală. Niciun gând, nu suntem în stare să ne concentrăm la ceva. Însă, pe lângă aceste lucruri, emoții și gânduri, pe lângă capacitatea de concentrare, mai vorbim și despre dialogul intern – vorbele pe care ni le spunem în cap înainte de începerea examenului.

Pot să mă gândesc că n-am învățat suficient, că îmi pică ceva ce nu am citit de mult timp. Sau, indiferent de ce subiect îmi pică la examen, le-am citit pe toate, sunt acolo, la momentul oportun o să le scot din minte. Apoi, mai avem fiecare un stil propriu de învățare. Unii învață citind, unii învață ascultând din clasă lucrurile necesare. Alții învață foarte bine dacă merg – nu pot sta o clipă locului. Mă întrebau unii copii, la clasă: ‘Știți, doamna, pe mine mă ceartă mama că mă ridic de la masă și fac drumuri. E normal?’. Ei bine, da, e și acesta un stil de învățare. Kinestezicii sunt aceia care învață când se mișcă, atunci când asimilează lucruri noi.

Alții, mai vizual, au nevoie să își facă multe scheme, scheme cu multe culori, apoi să rețină imaginea. Fiecare are un stil propriu. Nu există doar un singur stil 100% pur. Îmi spuneau niște copii la clasă că ei se înregistrează când citesc materia, apoi când merg pe stradă ascult înregistrarea la căști – acesta este tot un stil de învățare. Mai avem, apoi, capacitatea de reactualizare a cunoștințelor: readucerea lor din memoria de lungă durată. Important este să avem acele cunoștințe, ca apoi să putem să le aducem, în prezent, din memoria noastră de lungă durată unde le-am stocat de-a lungul vremii. La asta ne ajută, desigur, și repetările pe care le facem.

Aici contează să știm despre noi și cam de câte repetări avem nevoie ca să reactualizăm eficient aceste cunoștințe din memoria noastră. Apoi, tot în partea de autocunoaștere stă și această prevenire a epuizării mentale. La un moment dat, ‘am citit prea mult’, ‘am recapitulat-o de multe ori’ etc. Nu mai putem, la un moment dat. Trebuie să știm să ne oprim în momentul optim. Înainte de examen, înainte de ziua respectivă, facem o pauză în care nu ne ducem să ne pierdem definitiv în diverse activități, nu ne epuizăm fizic, dar ne dăm o pauză ca toate aceste lucruri să se așeze și să fim eficienți a doua zi.

Mai avem, desigur, atitudinea cu care abordăm examenul. Sigur, nu ‘examenul ăsta nu înseamnă nimic’, dar nici foarte speriați. O atitudine echilibrată. Încrederea în sine, un aspect important care ține de autocunoaștere, de asemenea și menținerea unei stări de bine în interior.

O să luăm aceste părți ale antrenamentului nostru de autocunoaștere și vom spune că, în etapele examenului de succes, contează pregătirea (exact antrenamentul de care vă vorbeam) și susținerea propriu-zisă a examenului. Cu siguranță, există o diferență uriașă între cum rezolvăm noi singuri acasă și cum vom reuși să facem asta în sala de concurs, alături de ceilalți colegi ai noștri, acolo unde nu este spațiul nostru de siguranță.

În ziua examenului, poate exista o stare de tensiune. Pentru că sunt evaluate nu doar cunoștințele dobândite într-un domeniu, ci și toate aceste lucruri despre care am vorbit anterior. Și anume: capacitatea de autocontrol și autoreglare a emoțiilor, capacitatea de concentrare, capacitatea de reactualizare a conținuturilor stocate în memoria de lungă durată, eficiența răspunsurilor pe care le dăm în funcție de cerințele impuse și multe alte ‘ingrediente’.

Ce presupune autocunoașterea: În primul rând, presupune cunoașterea propriilor emoții și gestionarea lor. Apoi, să știm să ne concentrăm suficient de mult, dar nu într-atât de mult încât să ne blocăm; să ne putem opri gândurile care ne sperie. Aveți, aici, o ilustrație cu o mulțime de maimuțe: de ce am ales această ilustrație? Pentru că maimuțele sunt animalele care nu pot sta locului. Și atunci, deseori gândurile sunt comparate cu maimuțe nebune care aleargă permanent. Să ne concentrăm pe gândurile care ne sunt de folos: adică să rămânem într-o stare de echilibru interior, în care să nu fim speriați de ce ne spunem în propria noastră minte cu propriile noastre cuvinte.

Să reușim să ne încadrăm într-un timp dat și, desigur, să știm cum și când învățăm cel mai bine și când putem reproduce cel mai bine ce am învățat; să antrenăm această stare de tensiune optimă, care să stimuleze exprimarea cea mai potrivită, sub presiunea examenului. Adică să fim ca un acrobat pe o sfoară întinsă, să ne putem păstra echilibrul și buna dispoziție în interior. Bun, să începem prin a face cunoștință cu propriile noastre emoții, gânduri si capacitatea de concentrare.

  • Am să vă propun o mică evaluare. De unde pornim în domeniul emoțiilor? Am să vă rog să vă notați răspunsurile pe o foaie. Trei întrebări la care puteți răspunde cu da sau nu:
Foto: captură video YouTube

Dacă nu pot să fac vreuna din aceste acțiuni, sau dacă nici măcar nu mi-a dat prin cap să fac așa ceva, vă propun următoarele soluții:

  1. Să îmi fac un jurnal de emoții în fiecare săptămână.
  2. În dreptul fiecărei emoții să notez o notă, de la 1 la 10: nu simt această emoție -> simt maxim această emoție.
  3. Să observ emoția și ce gânduri declanșează, apoi să le las pur și simplu să dispară.

Aceasta ar fi o mică familiarizare cu propriile mele emoții.

  • Pentru gânduri, asemenea, vă notați cu da sau nu:
Foto: captură video YouTube

Ce pot să fac ca să răspund cu ‘da’ la aceste întrebări? Dacă până acum am răspuns cu nu, ori nici nu m-am gândit la ele. Răspunsul la prima întrebare, v-am povestit despre el: o zicală pe care ți-o zici uneori ca să justifici o alegere, recunoști vreuna?

Pentru a îmi opri un gând negativ pot să vizualizez un mare ‘stop’ în mintea mea și să mă reorientez către un gând care să îmi facă bine. Gândurile sunt produse tot de mine, nu de altcineva.

  • Pentru punctul 3, încearcă să oprești vocea care vorbește în capul tău. În ultimă instanță, evaluarea capacității de concentrare. Ați reușit să vedeți toată emisiunea, fără să vă fugă mintea în toate părțile? Dacă da, înseamnă că aveți o capacitate de concentrare foarte bună – 20 de minute fără pauză. De unde pornim și unde vrem să ajungem?

După cum vă spuneam, dacă ați răspuns cu ‘nu’ la cel puțin una din întrebările de mai sus, merită să începeți să vă cunoașteți mai bine ‘modul de funcționare’. Aceasta vă ajută să vă păstrați echilibrul interior, în ciuda condițiilor exterioare, care de multe ori nu sunt chiar atât de favorabile. ‘Nu se știe în ce condiții de vor da examenele de bacalaureat’, că nu e ca acasă, tot felul de situații neprevăzute care ne pot tulbura. Dar, dacă ne cunoaștem emoțiile, ne controlăm, știm să ne stăpânim, avem autocontrol, nimic din afară nu ne poate tulbura; sau vom putea face față cu flexibilitate fiecărei provocări.

Atunci când ne putem controla emoțiile și gândurile, atunci când, indiferent de ce se întâmplă în afara noastră, rămânem concentrați la treaba pe care o avem de făcut în acel moment, la examenul pe care îl avem de dat, când reușim să ne producem acea stare de bine în interior, examenul poate să reprezinte o experiență foarte plăcută, care să ne pună în lumină bună calitățile pe care le avem. Aceasta este starea de bine interioară pe care v-o doresc la fiecare examen de acum încolo, succes!”.

Emisiunea: TeleȘcoala – Dirigenție de liceu / Examene de succes:

Foto: © Evgenyatamanenko | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

ORAR Pregătire gratuită pentru Bacalaureat 2021, la 13 discipline, organizată online pentru elevii din toată țara de Universitatea de Vest din Timișoara. Prima sesiune are loc sâmbătă, 16 ianuarie

Pregătire pentru examenul de bacalaureat 2021, anunțată de universitatea de Vest din Timișoara, într-un comunicat primit de Edupedu.ro. Programul se desfășoară pe Google Meet și se pot înscrie elevii din…
Vezi articolul

Mihnea Costoiu îşi nuanţează declaraţia privind anularea Bacalaureatului şi Evaluării Naţionale: “Cred că aceste examene trebuie date”. Rectorul Politehnicii declara acum o lună că Bacalaureatul trebuie echivalat cu mediile din liceu

Rectorul Universităţii Politehnica Bucureşti, Mihnea Costoiu, îşi nuanţează declaraţia privind anularea Bacalaureatului şi Evaluării Naţionale, făcută în urmă cu o lună. “Cred că aceste examene trebuie date”, a spus Costoiu…
Vezi articolul