Orice profesor trebuie să-și cunoască mai întâi stilul de comunicare pentru a putea „vorbi“ pe înțelesul oricărui elev. Apoi fiecare profesor ar trebui să aibă cunoștințele pentru a identifica ce tip de comunicator sau receptor este fiecare elev, pentru a-și putea „acorda“ mesajul în funcție și de asta. Sunt doar câteva dintre explicațiile oferite de Dana Burcă, expert în comunicare prin metoda DiSC, profesorilor, învățătorilor și educatorilor din programul-pilot LifeLab by BCR.
Lansat în septembrie 2022, în două școli din România, „LifeLab by BCR” este un program-pilot de educație financiară și dezvoltare a abilităților de viață, inițiat de BCR și Școala de Bani și derulat în parteneriat cu FabLab și Asociația Edupedu pentru Educație. Prin acest proiect, inițiatorii urmăresc dezvoltarea abilităților practice, de luare a deciziilor, de planificare și colaborare ale elevilor, din toate ciclurile de învățământ. Pentru profesori, programul a avut o componentă de formare pe trei module – educație financiară, comunicare și pedagogie.
Colegiul Național „Dinicu Golescu” din Câmpulung Muscel, județul Argeș, și Școala Gimnazială nr. 1, din Poiana Mărului, județul Brașov, sunt cele două unități de învățământ în care profesorii și elevii au fost deschiși pentru a pilota măsurile propuse împreună cu specialiștii în educație financiară și experții educaționali.
Trainerul Dana Burcă este cea care a susținut cursurile de comunicare adaptate cadrelor didactice. Ea le-a vorbit despre personalizarea educației și despre adaptarea mesajului la fiecare fel de înțelegere al elevilor. „Este important să comunicăm eficient, cu alte cuvinte, să ajungă profesorul la inima fiecărui elev, să facă lucrurile acelea despre care vorbește în oră că ar fi bine să fie făcute. Și atunci, indiferent de profilul orei, indiferent că e limba română, că e matematică, am nevoie să îl motivez pe copil. Și de multe ori îl motivez după chipul și asemănarea mea și îl motivez după cum sunt eu, mergând pe ideea „ce ție îți place altuia să-i faci“, cum învățăm noi când suntem mici. Este important, dacă vrei o schimbare de paradigmă, o schimbare de tipar comportamental sau comunicațional, să fie luată în calcul inclusiv de către profesorul de la clasă, pentru că este despre a-l trata pe celălalt cum îi place să fie tratat.
Cu alte cuvinte, indiferent de ora în care ești, să poți ajunge la inima elevului, să-i generezi motivația pentru a aplica ceea ce tu ai predat, sau lucrurile despre care ați vorbit.
Profesorul trebuie să învețe și să-și înțeleagă propriile puncte tari, propriile limitări, puncte de dezvoltat. Să înțeleagă ce stil de predare are, ce stil de funcționare are astfel încât să proiecteze lecția într-o manieră dedicată atingerii unui obiectiv“.
Proiectul educațional „LifeLab”, parte din platforma Școala de Bani a BCR, își propune să aducă în sistemul școlar un format de educație practic, cu o abordare interdisciplinară, prin care noțiunile de educație financiară să fie introduse în predarea mai multor materii, de la clasa 0 la clasa a XII-a.
Astfel, prin învățare experiențială, adaptată pentru o multitudine de discipline din programa școlară, elevii înțeleg de ce și cum să gestioneze banii în mod responsabil și să ia decizii de viață, pentru a-și îndeplini dorințele, și deprind abilități de analiză, colaborare și planificare utile pentru viitor. De asemenea, profesorii implicați în program învață să devină „profesori de viață”, să acționeze ca mentori pentru elevii lor și să folosească noi metode didactice pentru a integra educația pentru viață în activitatea lor de predare de zi cu zi, indiferent de specializare.
Redăm explicațiile detaliate ale Danei Burcă pentru profesorii care vor să comunice mai bine, mai adecvat și mai eficient cu elevii lor:
De ce trebuie ca un profesor să știe mai întâi ce fel de comportament are el, ce fel de comunicator este el, ca să poată să predea mai pe înțelesul copiilor, mai eficient?
Dana Burcă: „Preferința personală pentru un anumit comportament tinde să fie proiectată în sesiunea de învățare, de fapt în comunicare, în general, asupra celuilalt; astfel, profesorul alege din zona proprie de confort metodă de predare, își creează un stil de predare și în virtutea experienței, acesta devine automatism. În funcție de zona de preferințe majoritară din clasa pentru un anumit stil de comunicare, profesorul devine preferatul elevilor sau nu. În ciclul gimnazial sau liceal, acest fapt este mult mai evident pentru că profesorul merge cu același stil în mai multe clase și poate observă cu ușurință că atmosfera productivă pe care o determina la o clasa, poate fi total neproductivă în altă. De multe ori, când e neproductivă, elevul e «vinovat» că nu ascultă și nu e atent…
În comunicare, responsabilitatea construcției mesajului pentru a fi perceput corespunzător, aparține emițătorului. În acest sens, conștientizarea propriului stil de comunicare, predare – învățare, poate reprezenta primul pas în adaptarea conținutului la audiență, pentru a determina atenție, ascultare, implicare, motivație și atingere de obiectiv. După conștientizarea propriului stil de comunicare, are loc cu adevărat abordarea strategică, alegerea metodelor în funcție de obiectiv, de audiență, de conținut, de mediu etc.
Din experiența ta de pană acum, în școlile în care ai intrat de-a lungul timpului se pune accentul, de către cadrele didactice, pe cunoașterea tipurilor de comunicare pentru o mai bună adaptare la elevi?
Din ce am observat, accentul se pune pe conținut, pe predarea-asimilarea acestuia în unitatea mică de timp, pe terminarea materiei, pe randament maxim. Și e de înțeles acest lucru, în contextul în care programa școlară este atât de încărcată. Să ne reamintim totuși că obiectivul final al anilor de școală este ca elevii să opereze cu noțiunile asimilate, în acest sens fiind extrem de importantă motivația pe care o declanșăm și o menținem drept baza de comportament productiv de învățare. Aici e important să cunosc tipologia elevilor mei, preferințele și nevoile lor de comunicare, pentru a putea face mixul eficient între conținut – metode – mijloace – motivație de învățare și obiectiv. Cred că ar fi extraordinar ca fiecare materie, să aibă propria metodologie adaptată la tipuri de comunicare (nu doar metodica predării sau modul de psiho-pedagogie cu informații generale), să fie ca un ghid cu fișe, cu exemple pentru fiecare tipologie din care cadrele didactice să se poată inspira, să le poată utiliza, o „culegere” de exerciții inspiraționale, o pregătire pe această tema a comunicării adaptate, dedicată profesorilor, cu exemple și discuții punctuale.
Din întâlnirile avute cu profesorii, pe această tema, am înțeles câtă nevoie este de un astfel de program și îl susțin din toată inima. Sper că pot contribui la această pregătire, la acest ghid; începutul e acum, cu proiectul acesta de abordare transdisciplinară a educației financiare.
Folosirea autorității și dominației la clasa, practică încă de unii profesori, afectează în vreun fel învățarea/comunicarea? În ce fel?
Elevii pot învață de frică, pot dezvolta comportament adaptat să ia o anumită notă sau să lase o impresie bună, cum la fel de bine pot inventa motive să lipsească sau pot avea comportament rebel, prin înfruntarea autorității. Niciunul dintre aceste comportamente nu încurajează comunicarea autentică sau procesul de învățare pe termen lung. Din păcate, folosirea autorității este des întâlnită ca și practică în educația formală, pentru că e la îndemână: avem catalog, avem puterea; am folosit-o și eu la catedră, când simțeam că vreun elev nu mă respectă sau când voiam să mă impun în fața lor. Mai târziu am învățat că este o poveste în mintea mea această impunere prin autoritate și dominație, că vine din zona de confort a profilului meu și că există o grămadă de alte variante de răspuns mult mai productive, care ar determina conectarea și implicarea efectivă a elevilor în învățare.
Care este situația, contextul, în care un om este cel mai deschis spre învățare și cum poate fi creat acest context, de exemplu, într-o comunitate școlară?
Fiind diferiți, avem nevoi, motivații, modalități diferite de comunicare. Contextul care face un om deschis la învățare, este cel în care acesta simte că este inclus, integrat, înțeles, implicat, prin întrebări, experimentare, descoperire. Omul are nevoie de răspuns la ce învăț, de ce învăț, cum voi aplică ce învăț. Sunt cel mai deschis la învățare când înțeleg de ce e important pentru mine, care e sensul acelei activități. Învățând în modul care i se potrivește și răspunde propriului interes, copilul e motivat și se implică activ, accentul căzând pe înțelegerea și aplicarea noilor informații. Aici intervine necesitatea cunoașterii nevoilor și motivațiilor pe care le pot avea oamenii, a diferitelor tipologii, pentru a putea în rol de profesor să stimulez elevii să învețe ; atât la nivelul clasei, cât și individual, pot dezvoltă exerciții, jocuri, întrebări, proiecte prin care să îmi dau seama cum își doresc să învețe, pentru că este lecția lor, nu a mea. Am o programa stabilită, Ce?-ul învățării este relativ fixat, însă de ce învăț și cum învăț, pot fi adaptate tipologiei copilului, prin măiestria profesorului, ca și când ar răspunde la o întrebare din ochii micului curios «învață-mă cum îmi place mie să fiu învățat, pentru că tu știi să faci asta, eu nu știu»“.
Proiectul Life Lab by BCR promovează transdisciplinaritatea în educație, pregătirea
pentru viață, mai ales din perspectiva educației financiare la vârsta școlară.
În acest sens, comunicarea la clasa are un rol esențial, mai ales prin prisma
necesității adaptării conținutului, mijloacelor, metodelor de învățare, astfel încât
mesajul să fie înțeles de către elevi și motivația de aplicare a cunoștințelor activată.
Citește toate articolele despre LifeLab by BCR:
VIDEO Claudia Oprescu, inițiator al programului de educație financiară LifeLab by BCR: Cu ajutorul profesorilor putem ajunge la milioane de români
Învățătoare în școala în care a fost elevă, implicată în programul-pilot LifeLab by BCR: Ar putea dezvolta în elevii de clasele primare o dorință mai mare de a cunoaște tainele banilor. La început li se părea ciudat că nu își pot cumpăra tot magazinul
VIDEO Caracteristica omului inteligent este adaptabilitatea, spune profesorul Ciprian Ittu, director la Școala Gimnazială Poiana Mărului: Prin cunoștințele pe care le acumulăm noi, profesorii, ne ajutăm copiii din comunitate să cunoască noțiuni financiare
VIDEO Profesorii au nevoie mai mult ca oricând de cursuri de comunicare, spune inspectorul școlar Mihaela Zugravu: Degeaba ne încărcăm cu teorii, n-avem ce face cu ele, dar trebuie să avem competențe de viață. Educație financiară putem face la fiecare disciplină
VIDEO Directoarea Colegiului Național „Dinicu Golescu” din Câmpulung, Argeș, școală-pilot în proiectul LifeLab by BCR: Ne dorim să livrăm ore de calitate, să facem lucruri care să conteze de-adevăratelea pentru elevi
VIDEO Educația financiară înseamnă să dai undița, nu peștele, spune Elena Lasconi, primar în Câmpulung Muscel, județul Argeș: Cred că, dacă noi am fi educați financiar și am avea un sistem educațional de calitate, nu am mai avea o altă Românie dincolo de granițele țării
STUDIU Aproape 4 din 5 elevi din școlile înscrise în programul-pilot de educație financiară LifeLab by BCR au bani de buzunar, iar 37% spun că pun o sumă deoparte când primesc de la părinți sau rude
VIDEO Copilul este un vector de educație, dar ca să-l putem învăța pe copil trebuie mai întâi să știm noi – apelul pentru formarea cadrelor didactice pe educație financiară predată prin situații concrete de viață, făcut de un inspector școlar în programul-pilot LifeLab by BCR
VIDEO Programul-pilot în care profesorii creează resurse educaționale aplicate de educație financiară pentru mai multe discipline, iar elevii învață despre viață – LifeLab By BCR
Profesorii din două școli vor include în fiecare disciplină elemente practice de educație financiară pentru elevi, după ce mai întâi vor fi formați pe trei componente: comunicare, competențe financiare și creare de resurse educaționale. LifeLab by BCR – program pilot unic în țară
VIDEO Dacă profesorul dovedește interes și motivație în fața elevilor, va fi urmat de către ei – Simona Bădițescu, profesoară de Limba și literatura română implicată în programul-pilot LifeLab by BCR
Alexa Stănescu
R.P.
Mihai Peticilă
Ștefan Lefter
2 comments
Teoria este frumoasă, practica ne omoară!
,,Sa vorbesti pe intelesul fiecaruia” … s-apoi sa-nceapa ,,educatia”. Cel mult fizica, ca aia intelectuala n-are cum sa mai apara avand in vedere directia in care a luat-o ,,invatamantul”. Si daca ai in clasa mai mult de jumatate elevi analfabeti functional? Ce spune ,,metoda DiSC” ca-i de facut ca totusi sa inteleaga cat de cat si acestia ceva macar? Dar, las’ ca-i convingem noi cumva sa acumuleze ,,carte” dupa ce-si iau diplomele (licente/ mastere/ doctorate, dupa buget, se intelege) si ajung sa ne conduca!