VIDEO Greșelile comune pe care profesorii le fac în privința elevilor cu probleme de comportament. Posibile soluții bazate pe studii

15.428 de vizualizări
Foto: © Dreamstime.com
Școala online le permite profesorilor, cel puțin teoretic, să facă un pas în spate și să observe de la distanță fenomene ale vieții școlare pe care, sub stresul activității cotidiene, le vine greu să le analizeze la rece atunci când predau la clasă. Unul dintre acestea este cel al elevilor cu probleme de comportament, care perturbă activitatea la clasă și se comportă urât cu profesorii și colegii. Platforma specializată în educație Edutopia a apelat la studii pentru a prezenta, recent, într-un material video principalele greșeli pe care profesorii tind să le facă atunci când au de-a face cu asemenea elevi, cu sugestii pentru o abordare mai potrivită a situațiilor dificile care apar.

Problemele de comportament la clasă, atât ale unor elevi, cât și ale unor profesori, sunt un fenomen ce tinde să persiste indiferent de conjunctură – vezi doar cazurile multiple apărute de când s-au redeschis școlile, în condiții de pandemie, dar și după trecerea școlii online: elevi bătuți de o profesoară în Maramureș, elevi bătăuși la Cluj-Napoca, elevi bătăuși în Suceava, dar și cazuri de răsunet, recente, precum atitudinea profesoarei de la Medicină sau cel al educatoarei din Fetești.

Aceste cazuri sunt situații extreme, ale căror cauze depășesc, probabil, cu mult situația din mediul școlar. Dar ele sugerează un nivel ridicat al tensiunilor în multe clase din școlile românești. În SUA, chestiunea a făcut obiectul mai multor studii care, în privința atitudinii cadrelor didactice față de elevii cu probleme de comportament, au fost agregate de site-ul de specialitate Edutopia în materiale cu sfaturi pentru profesori, despre cum să administreze situațiile dificile cauzate de elevi la clasă.

O sinteză video publicată recent de sursa citată pleacă de la premisa că, în cazul elevilor, comportamentul nepotrivit nu este ceea ce pare și poate avea cauze multiple: plictiseala și lipsa de astâmpăr, nevoia de a atrage atenția colegilor, tulburări de comportament sau probleme în familie. Unele sunt, chiar, parte sănătoasă a dezvoltării emoționale și sociale a copilului.

Materialul Edutopia – în engleză (sumarul în română, mai jos):

Edutopia listează șase greșeli comune pe care le fac profesorii când încearcă să administreze astfel de situații, dar și soluții posibile pe care profesorii ar trebui să le încerce.

1. Reacții similare față de comportamentul afișat de un elev sau altul, fără să țină cont de problema de fond.

Potrivit unui studiu, o strategie care funcționează în cazul unui elev poate să aibă efecte adverse în cazul altuia. Profesorul ar trebui să caute motivele de fond pentru comportamentul elevului, eventual să încerce să afle dintr-o discuție directă cu acesta dacă poate fi identificată problema de fond.

2. Prezumția că acel comportament nepotrivit nu are legătură cu școala

Un studiu din 2018 arată că, în SUA, nemulțumirea față de predare (neînțelegerea temelor, dificultatea materiei) cauzează 20% din comportamentul inadecvat al elevilor, lucru pe care profesorii ar trebui să îl aibă în vedere atunci când încearcă să afle cauzele comportamentului respectiv.

3. Reacțiile profesorului la toate greșelile minore de comportament

Un studiu arată că elevii se simt îndepărtați sau marginalizați atunci când li se atrage atenția pentru fiecare moment de neatenție. Această “atenție negativă” din partea profesorului poate determina alte probleme de comportament ale elevilor, mai târziu. O soluție ar fi ca profesorul să insiste pe modele de bună purtare, atât cât poate.

4. Tentația de a-l face de rușine în public pe elevul neascultător

Fie că e făcută în cunoștință de cauză sau fără intenție, această atitudine a profesorului nu are niciun efect de durată asupra comportamentului elevului, potrivit unui studiu din 2019. Ar fi mai adecvată, în schimb, soluția unei discuții personale cu elevul, în care acesta să fie încurajat să se gândească la greșeala făcută și la motivele comportamentului nepotrivit și să-și asume responsabilitate în rezolvarea problemei.

5. Așteptarea ca elevul să se supună imediat

Un studiu din 2014 argumentează că elevii nu se vor supune ordinelor într-o clasă în care profesorul pretinde ca toți copiii să se comporte perfect. Când le ordoni să facă ceva, există riscul ca elevii să se revolte, să apeleze la comportamente de testare a limitelor și să se implice în “lupta pentru putere” cu profesorul sau cu alți elevi. De aceea, e mult mai potrivită o abordare care să se bazeze pe colaborare și pe norme convenite împreună.

6. Lipsa de auto-analiză a profesorului

Profesorii au tentația să ignore propriul comportament în relația cu elevul, conștient sau nu. Există multe atitudini negative de care profesorul poate nici nu-și dă seama, cum ar fi rasismul – un profesor poate fi mai îngăduitor cu elevi dintr-o anumită etnie, față de cei aparținând altei etnii. Potrivit Edutopia, este treaba sistemelor școlare să stabilească politicile de disciplinare, dar la nivelul clasei profesorii ar putea să înceapă prin a reflecta asupra propriilor preferințe sau păreri, să-și revizuiască regulat măsurile disciplinare la care apelează și să vadă dacă le pot îmbunătăți în vreun fel.

Photo 35285275 © Igor MojzesDreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

4 comentarii
  1. Bunul simt sta la baza comportamentului în orice colectivitate și în orice împrejurare.
    Elevul trebuie sa aibă cei 7 (parca au rămas 6)ani de acasă. Oricât se străduiește educatorul, învățătorul, profesorul, nu poate “birui” lipsa de educație de acasă sau mai ales o educatie greșită.
    Asa ca în primul rand apelul trebuie făcut întregii societăți.
    Parintii sa se ocupe de proprii copii și sa le dea educație. Părinții sa creeze o atmosfera echilibrata în familie.
    Ce credeți ca poate face profesorul cu un elev care acasă vede zilnic pe tata ca o bate pe mama? Sau un tata bețiv care ii pipăie surioara?
    Scuze, dar majoritatea tulburărilor de comportament nepatologice (inca) vin din mediul familial. Aici politia, asistenții sociali, pot actiona.
    Referitor la tulburări patologice, sunt părinți care refuza sa își ducă copilul la un psiholog, ca să îl poată ajuta. Fără a fi însoțit copilul de părinte, nu îl poate duce profesorul la psiholog.
    Sunt probleme care îl depășesc pe profesor.
    Sa vorbești de dragul de a face teorie este una, dar sa fii în sala de clasa în care ora de curs este tulburata mereu de un copil (sau de mai mulți, de de nu?) este alta.
    La elevii cei mulți din acea clasa, elevi care vin la școală sa învețe carte, va gândiți?

  2. Pentru Romania studiile astea si sfaturile sunt science fiction. Uitati-va la ce invata profesorasii nostri la minunatele cursuri DPPD. Ce auto-analiza? Ma apuca râsu’.

    Cati profi din Romania inteleg behaviorismul clasic? Cea mai elementara teorie de influentare a comportamentului. Ce sa mai zic de altele mai sofisticate … science fiction. Nici nu ii invata cineva si nici nu ii intereseaza. Sa nu ne mire ca se ajunge la batai, jocuri de putere, atribuiri si patologie a comunicarii.

    Sper ca masterul de pedagogie sa le mai deschida ochii si mintea. Poate se gaseste cineva care sa faca un curs de management al clasei, adus la zi, centrat pe practica si solutii.

    1. Credeți că toți profesorii de bat de musca în timpul orelor de curs?
      Un profesor foarte bine pregătit și axat pe materia sa cu dăruire, capteaza atenția elevilor cu o doza obișnuită de normalitate.
      Psihologii școlari ar trebui sa ii convingă pe părinții elevilor fără putere de concentrare (din diverse motive care țin de probleme persoanale sau familiale ale copilului) sa le dea voie copiilor lor sa urmeze sedinte cu psihologul și sa ii însoțească la cabinet.

    2. “Profesorașii noștri”….ce drăguț sunteți! Eu sunt profesoraș. Dumneavoastră ce lucrați? Poate am și eu ceva de spus despre breasla căreia îi aparțineți.
      Credeți că dacă spuneți “behaviorism” ne blocați pe noi, profesorașii? Science-fiction!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Revista Science: Măsurile anti-pandemie care afectează bunăstarea copiilor, cum ar fi închiderea școlilor, trebuie luate doar dacă sunt dovedit utile / Există foarte multe dovezi că astfel de măsuri mai mult dăunează celor mici

La opt luni de când pandemia de Covid-19 a cauzat închiderea școlilor în majoritatea țărilor lumii, timp în care s-a făcut școală online după posibilități, s-au dat examene și s-a…
Vezi articolul