VIDEO Traseul unei eleve de etnie romă, care ajunge profesoară de Chimie, în România educată, imaginat de Ligia Deca: Trebuie să lăsăm loc școlilor să nu le iasă din prima gestionarea unui grant european

1.889 de vizualizări
Ligia Deca la conferința EducOm Împreună / Foto: captură YouTube Agenția de Dezvoltare Comunitară Împreună
Ligia Deca, Ministrul Educației, a propus o călătorie în viitor și a prezentat cum ar arăta traseul educațional al unei eleve de etnie romă în România educată, cum poate ajunge Maria, care se trage dintr-o familie de etnie romă cu venituri scăzute, din lingurari, profesoară de chimie într-un liceu din România, în cadrul conferinței „EducOm Împreună – Să vorbim despre importanța educației incluzive de calitate!” organizată de Agenția de Dezvoltare Comunitară Împreună pe 12 decembrie 2022.

În condițile în care programele derulate în acest moment sub umbrela „România educată” sunt în plină perioadă de apeluri, iar directorii de școli acuză o birocratizare excesivă și multiple probleme de comunicare din partea organizatorilor, ministrul Educației evoca la momentul discursului că „trebuie să lăsăm și noi loc școlilor să nu le iasă din prima gestionarea unui grant european” pentru că, spunea Ligia Deca, „vor învăța” și că „atunci când ai atât de mulți bani de investit în Educație, trebuie să lăsăm loc bicicliștilor să cadă”.

România ar trebui să primească 3,6 miliarde de euro la schimb pentru aplicarea programelor de reformă în Educație, până în 2026, prin PNRR.

Redăm mesajul integral al ministrului Educației, Ligia Deca:

„Mi-am adus aminte că cineva m-a întrebat odată „cum arată povestea sau traseul unui copil din România educată?” Dacă ar fi să ne imaginăm și să urmărim un copil, cum ar parcurge el sistemul? De aceea, vă propun să călătorim puțin în viitor și să vă fac cunoștință cu Maria, o profesoară de Chimie dintr-un liceu din Roman, de exemplu. Maria a absolvit Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași și în prezent se pregătește să dea gradul întâi. Este pasionată de Chimie și preocupată de cum să o predea mai bine fiecărui copil. Elevii așteaptă cu entuziasm orele Mariei, sunt fascinați mai ales de experimentele pe care le face, de explicațiile clare și mai ales de răbdarea ei fără limite și de empatia ei.

Tot Maria noastră se trage dintr-o familie de etnie romă, din lingurari. Părinții ei sunt meșteșugari, au studii elementare și mai au 2 copii. Maria își amintește cu mare plăcere de iernile în care stăteau până târziu și ciopleau linguri împreună. Uneori aveau timp să le transforme în păsări, în mașinuțe, în păpuși și să se joace. Alteori se simțea obosită sau dornică să meargă la joacă.

La școală, Maria a descoperit cărțile, dar și că știe prea puține cuvinte în limba română, că unii colegi nu vorbesc limba romani și că o privesc cu suspiciune. Cu toate acestea, Maria este prima din familia ei cu mai mult de 8 clase, insuflă elevilor ei pasiunea pentru Chimie și își susține financiar părinții, așa cum poate că o facem mulți dintre noi.

Încă din prima zi, Maria a avut masă caldă la școală și locul ei în autobuzul școlar. Acest lucru i-a convins pe părinți să o implice mai puțin în cioplitul lingurilor sau în treburile casei și să-i lase mai mult timp pentru lecții. Au ajutat și banii primiți pentru rechizite, așa că nu i-au lipsit niciodată stiloul, caietele și trusa de geometrie.

La început, Mariei i-a fost greu să facă legătura dintre unele sunete și unele litere din limba română. În mintea ei se amestecau toate și se întrista privindu-și colegii cât de bine se descurcă, însă doamna a încurajat-o, a avut răbdare cu ea, a chemat un alt profesor în ajutor și au exersat împreună.

Într-un final, i-a prins pe colegi din urmă și doamna i-a spus „but șukar”, adică „foarte bine”. Se simțea tare bucuroasă și nerăbdătoare să le povestească părinților.

Dar, mergând spre casă, s-a auzit „huoo, țiganca din deal!”. Doamna învățătoare s-a oprit supărată, i-a mustrat pe colegi și a încurajat-o cu un zâmbet. A doua zi au discutat cu toții despre istoria cuvântului țigan sau țigancă și de atunci acest cuvânt nu a mai fost permis sau folosit în clasa lor.

În clasa a VII-a, Maria a început să nu-și mai facă temele, să participe mai puțin la ore și să-și jignească colegii. Consilierul școlii a discutat cu ea, cu părinții ei și a descoperit că tatăl ei se îmbolnăvise peste vară. Nu a mai putut merge prin sate să vândă linguri, iar acum aveau mari probleme financiare. Diriginta, consilierul și asistentul social au sprijinit-o pe Maria și familia ei cu informații, bursă, consiliere și alte ajutoare sociale. Împreună au depășit acel moment.

De la biblioteca școlii Maria a împrumutat toate cărțile de care a avut nevoie. Bibliotecara de la școala generală era primitoare, i-a recomandat cărți potrivite abilităților ei de lectură și a ajutat-o să descopere ce îi place să citească. Datorită ei și-a îmbogățit vocabularul în limba română. 

În timp, a înțeles tot mai repede și tot mai ușor explicațiile profesorilor, dar și cerințele pe care le regăsea în cărți.

În timpul liceului, marea ei provocare a fost limba engleză. Profesoara de engleză a descoperit acest lucru încă de la primele lecții, a încurajat-o, i-a dat sarcini adaptate de învățare și i-a propus să se înscrie într-un program adaptat de recuperare.

Tot la liceu, Maria a învățat despre istoria și cultura romilor. Străbunicul ei din partea mamei murise în Transnistria, dar în familia lor nu se vorbea despre holocaust, nici despre robia romilor sau despre asimilarea din perioada comunistă. A fost dureros să-și înțeleagă istoria familiei, dar e recunoscătoare că o cunoaște și că o poate spune mai departe.

Așa poate să arate traseul educațional al unei eleve rome, dintr-o familie cu venituri scăzute, dacă așezăm nevoile ei, ale ei și ale familiei în centrul preocupărilor noastre.

Politicile publice, programele, finanțările, legile, toate ar trebui să plece de la un astfel de exercițiu de imaginație.

Uneori, e suficient pur și simplu să inițiem programe sau proiecte dedicate incluziunii, alteori e nevoie să reimaginăm tot ceea ce facem în mod obișnuit și nu e ușor. Schimbarea provoacă teamă, necesită curaj, provoacă tensiuni, generează opoziție, consumă resurse, elimină senzația de confort și poate produce efecte nedorite sau chiar, și vedem asta, poate eșua. Important este să ne învățăm lecțiile și să continuăm. Pentru că a abandona speranța este a abandona copiii care au nevoie de noi.

De aceea eu cred că România educată, generic, dar aș spune și programele care s-au construit în siajul său sau măcar având în minte viziunea România educată, de exemplu, Planul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar, sunt șanse pe care le putem utiliza. Acum și în următorii ani putem învăța școlile să adreseze nevoile elevilor aflați în risc de excluziune. PNRAS, că așa îi spune în acronim, poate fi începutul multor povești ca cea a Mariei. Poate fi și începutul modului în care școlile se gândesc la copiii pe care îi găzduiesc zi de zi.

Vă invit pe toți cei din sală, pentru că vă cunosc devotamentul și pasiunea pentru educație, să fiți alături de școlile cuprinse în program. Știu că mulți dintre voi faceți asta deja.

Noi, la minister, sau cel puțin eu de când am venit, ne tot punem problema cum să debirocratizăm și cum să lăsăm loc – tatăl meu, când trăia, spunea că „trebuie să lăsăm loc biciclistului să cadă”. Așa că cred că trebuie să lăsăm și noi loc școlilor să nu le iasă din prima gestionarea unui grant european, să nu știe din prima încercare care sunt acțiunile cele mai potrivite pe care le vor finanța din grant. Dar vor învăța. Și până la urmă, atunci când ai atât de mulți bani de investit în Educație, trebuie să lăsăm loc bicicliștilor să cadă.

O să închei spunând atât – educația incluzivă de calitate are nevoie de fiecare dintre noi. Și om cu om educăm oameni. Vă mulțumesc!”

Prezentarea Ligiei Deca, ministrul Educației, în format video:


11 comments
  1. Povesti de la Cotroceni….
    “Şoferul și primarul care i-au interzis unei eleve de etnie romă să folosească microbuzul școlar au fost amendați de CNCD.
    17.06.2020
    Şoferul care a dat jos o fată romă din microbuzul şcolar şi primarul comunei Petrăchioaia, județul Ilfov, care i-a interzis elevei să folosească microbuzul timp de o lună au fost amendaţi de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.
    Șoferul a fost amendat cu 1.000 de lei, iar primarul – cu 3.000 de lei.
    Deciziile celor doi „reprezintă fapte de discriminare şi încalcă dreptul la demnitate”, arată CNCD, citat de Agerpres.
    Incidentul s-a petrecut în toamna anului trecut, când primarul i-a interzis elevei de 13 ani să urce în microbuzul şcolar, după ce copila ar fi trântit uşa vehiculului, iar şoferul i s-ar fi adresat acesteia spunându-i „cioară” şi „ţigancă jegoasă”.”

  2. “Așa poate să arate traseul educațional al unei eleve rome, dintr-o familie cu venituri scăzute, dacă așezăm nevoile ei, ale ei și ale familiei în centrul preocupărilor noastre.”
    Tot nu pricep, e o poveste sau e un caz real!
    Povesti, dna Deca, nimic nu va iesi din Romania educata, nimic….doar birocratie pe hartie!!!
    NU tineri educati, cu sanse egale, cum aburiti dvs!!!

  3. Cand prezentul e sub orice critica, politicienii isi imagineaza viitorul. Trebuie sa ai o doza imensa de nesimtire si de tupeu pentru a vorbi despre viitor, cand in prezent, educatia este sub-finantata, iar viitorul depinde EXCLUSIV de educatia data copiiilor AZI!

  4. Interesantă povestea Mariei. Faptul că în povestea d-nei ministru, Maria a ajuns un profesor pasionat se datorează multor factori, dar unul dintre aceștia nu a fost amintit: olimpiada de chimie. Cu siguranță că Maria nu a participat la olimpiada de chimie; dacă ar fi participat, pasiunea pentru chimie ar fi fost rapid înlocuită de scârbă și lehamite. Da, acestea sunt sentimentele pe care majoritatea elevilor le-au simțit după județeana de chimie din 4 februarie. Doamnelor și domnilor “propunători” de subiecte la olimpiadă, dumneavoastră scopul dumneavoastră a fost atins: cât mai puțini participanți la etapa națională, să nu cumva să apară vreo surpriză care să vă strice ploile (a se citi selecția lotului de elevi pentru internațională). Să fiți sănătoși să puteți să mai propuneți astfel de subiecte culese de prin lucrări de doctorat, tratate universitare sau enciclopedii și să nu vă plângă copiii de necaz că s-au pregătit și au sperat la un rezultat bun dar…

    P.S. De ce atâta secretomanie cu subiectele de la olimpiada de chimie? De ce nu au fost lăsați elevii participanți să ia cu ei subiectul după ce au predat lucrarea? Îi este cuiva teamă ca acestea să fie publice?

  5. Felicitari Mariei! Statul o plateste cu un salariu de mizerie, iar in curand o sa fie mai putini profesori dedicati daca nu schimbati nimic.

  6. Maria nu poate sa-i sustina financiar pe parintii ei dintr-un salariu de mizerie! Va bateti joc de cei care sunt pasionati!

  7. Ce frumos le zice doamna. Rromii mei bat toti colegii, deranjează orele și rămân repetenți. Nu învață nimic niciodată. Își rup manualele încă din primele zile de școală apoi stau fără tot anul. Caiete primesc de la stat, dar le rup și pe alea. În decembrie am confiscat de la ei un cuțit de vânătoare și un spray lacrimogen. Tații sunt toată ziua la păcănele, iar mamele se prefac întotdeauna că nu te înțeleg. Nu știu să scrie sau să citească, dar conduc legal BMW-uri si AUDI-uri scumpe. Sunt plini de aur, au Iphone ultimul tip și râd în hohote de bursele de merit ale colegilor.

  8. Haideți să readucem pe Terra această poveste. Maria s-a nascut într-o familie de rromi. Erau 8 frați acasă și mama nu era casatorită legal ca să poată lua ajutoare în plus ca părinte singur. Încasa lunar, din tot felul de programe de stat sau UE, vreo 12.000 de lei lunar, plus bani pentru rechizitele școlare ale copiilor. De 2 ori pe an plecau cu toții în Anglia sau în Germania ca să încaseze câte ceva și de acolo. Maria mergea la școală când avea chef și știa că va fi măritată cu forța la 12 ani. Mama nu o întreba niciodată de teme și aprindea focul cu manuale sau cu foi din caietele copiilor, în casa lor plină de un lux dubios. Educația de acasă a Mariei nu se pliază defel cu cerințele educației școlare, dar nu contează. Oricum vine doar pentru alocație. Are cel putin 200 de absențe până la jumatatea anului școlar și nu înțelege nimic din ceea ce silabiseste cu greu.
    Într-un fel, știe și ea că dacă ar fi fost crescută într-o altfel de familie mersul lucrurilor ar fi fost și el mai bun. Chiar ar fi putut ajunge profesoară de chimie. Așa, va rămâne cu cel mult 4 clase dar măcar va avea primul copil la 13 ani.
    P.S. Toate faptele descrise mai sus sunt preluate direct din REALITATEA DE PE TEREN. Doamna ministru TRĂIEȘTE PE ALTĂ LUME!
    Majoritatea copiilor născuți în familii de rromi sunt ca și condamnați de apucăturile propriilor părinți. Aici ar trebui să intervină urgent statul român. Poveștile doamnei ministru sunt nu doar puierile, ci și total rupte de realitate.

  9. E o poveste inventata, dar macar sa fie plauzibila. Nu ma astept ca doamna doctor sa inteleaga vreo psihologie si nici sa existe prea multa logica in ce spune. Pana acum a demostrat ca este specialista doar in limbaj de lemn.

    >>Maria a descoperit cărțile
    Pentru cultura doamnei doctor, cartile sunt descoperite de cei care stiu sa citeasca in limba in care sunt scrise cartile.

    >> În mintea ei se amestecau toate
    Era Maria dislexica sau nu? Daca era, Maria putea fi ajutata de un logoped. Sau poate cei doi profi invatasera logopedie?

    >>trebuie să lăsăm loc bicicliștilor să cadă
    Un manager de exceptie doamna doctor. O mama iubitoare pentru toti copiii acestei tari. Un profund psiholog.
    Pentru cultura doamnei doctor copilul invata cel mai bine sa mearga pe bicicleta daca are doua roti in plus, la roata din spate, care il ajuta sa-si mentina echilibrul. Bicicleta poate fi adaptata prin lasarea jos a seii si prin inlaturarea pedalelor (ca sa atinga solul cu picioarele).
    Cred ca nici un parinte nu este atat de imbecil incat sa-l lase pe copil sa cada la prima lectie cu bicicleta.

  10. Și cu românii , românii care au construit cu sângele și oasele lor tara asta ,cum rămâne?Toți au ajuns sa aibă mai multe drepturi și ajutor decât cei care au construit și susținut efectiv aceasta țară.Nu va faceți prea multe iluzii.In India ,de unde vin ei,nu au făcut prea mare treaba,nu se omoară după munca și cauta un trai ușor. Vreți sa ii integrați pentru ca sunt mulți și fac copii?Sunt la noi de 600 de ani și nu par a fi foarte adaptați.
    Și cine o sa pună placa cu rasismul ,rasism nu este sa spui lucrurilor pe nume,rasism este sa decideți sistematic populația romana in favoarea etniilor venite în tara noastră din toată lumea și găsesc avantaje și beneficii în timp ce sunt copii de romani care nu au ce pune pe masă.
    Ei sunt prioritatea noastră?Câți etnici plătesc taxe,câți muncesc și fac jumi-juma salariul lor lunar cu noi?Câți muncesc jumătate de an pentru societatea română?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Material susținut de BCR

STUDIU: Banii sunt un puternic motiv de ceartă în multe cupluri din România / Psihoterapeutul Gáspár György – curs online gratuit cu zece lecții și obiceiuri benefice pentru eliberarea de “capcanele trecutului”

Cele mai puternice motive de ceartă în cuplu sunt generate de bani, spun 78% din respondenții unui studiu prezentat de BCR, “Viața de cuplu și banii în România 2024”, la…
Vezi articolul

Mircea Dumitru, vicepreședintele CNATDCU, despre teza de doctor a lui Cîmpeanu: Voi vorbi direct cu membrii Consiliului general peste câteva zile. Nu există nicio suspiciune de plagiat din câte știu eu

Consiliul General al CNATDCU se va reuni săptămâna aceasta pentru a analiza cererea ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, de a-i fi analizată in integrum teza sa de doctorat, a declarat pentru…
Vezi articolul