Întrebat dacă directorii ar trebui să mai aibă ore de predat sau să fie doar manageri de școală, directorul Școlii Gimnaziale din Curcani, Viforel Dorobanțu, a spus că ar înclina spre manager cu foarte puține ore de predare, dar ca opinie personală, „ar fi bine să fie la opțiunea directorului dacă vrea să-și ia sau nu ore de predare”. Discuția din cadrul emisiunii Info Edu, de duminică, 10 mai, vine în contextul în care ministerul Educației a lansat în dezbatere publică, recent, metodologia privind concursul de directori.
- În emisiunea de duminică au mai fost invitați directoarea adjunctă a Colegiului Național B.P Hașdeu din Buzău, Anca Florea și directorul Școlii Gimnaziale nr .145 din București, Mircea Berindei
Directorul Școlii Gimnaziale din Curcani, Viforel Dorobanțu spune că ar „înclina spre a fi doar manager, cu foarte puțin ore de predare, dacă e să fim realiști, pentru că o oră de predare înseamnă cel puțin o oră de pregătire acasă și nu poți să fii de la 10 la 9 profesor, de la 9 la 11 director și iar profesor și iar director”.
El a mai precizat că în opinia sa, „ar fi bine să fie la opțiunea directorului dacă vrea să-și ia sau nu ore de predare, adică să nu fie neapărat obligatoriu, dar să poată să ia ore de predare, pentru că e bine să îți mai măcar să-ți mai exersezi pedagogia”.
Jurnalista Diana Dumitrașcu a întrebat dacă cele 6 ore de predare care erau înainte de măsurile de austeritate erau multe pentru un director:
„Erau mai ușor de gestionat, mai ales în contextul de acum”, a spus Viforel Dorobanțu.
Pe de altă parte, directoarea adjunctă a Colegiului Național B. P Hașdeu, Anca Florea, nu a dat un răspuns ferm la această întrebare, subliniind însă că directorii care au norme de predare de 10- 12 ore trebuie să se pregătească pentru orele de la clasă și asta presupune timp, iar pe partea administrativă, ca director, trebuie să răspundă unor cerințe ale ministerului sau inspectoratului: „S-ar putea să ai ore de curs ori în fața elevilor nu ai voie să lipsești”, a spus directoarea adjunctă.
„Pe de altă parte, a fi degrevat total de de ore mi se pare la fel de inadecvat, pentru că vedeți, școala, sigur este o instituție și începem din ce în ce mai mult să o privim ca o instituție. N-aș spune că este greșit, dar teamă-mi este că pierdem legătura cu specificul acestei instituții„, a mai spus Anca Florea.
Redăm răspunsurile integrale ale celor doi directori la întrebarea privind degrevarea totală de ore a viitorilor directori:
Anca Florea, director adjunct B.P Hașdeu, Buzău: „A fi director și a avea o normă, în cazul meu de director adjunct de 12 ore, iar în cazul directorilor, o normă de 10 ore, reprezintă un interval foarte mare alocat predării, cu tot ceea ce presupune, inclusiv sau mai ales demersul la clasă. Pentru că experimentăm toți, mai ales în ultima perioadă, faptul că sistemul de învățământ are un anumit grad de impredictibilitate inclusiv în adoptarea unor decizii, unor cerințe pe care inspectoratul poate, la solicitarea ministerului, le îndreaptă către școli. Și atunci, de foarte multe ori, colegii mei aveau dreptate: s-ar putea să ai ore de curs ori în fața elevilor nu ai voie să lipsești. Și atunci apare această ușoară incompatibilitate între ceea ce înseamnă a fi director și a fi un număr de cel puțin 8 ore uneori. sigur că stăm și mai mult școală, a răspunde acestor cerințe, pe de altă parte, a fi degrevat total de ore mi se pare la fel de inadecvat, pentru că vedeți, școala, sigur este o instituție și începem din ce în ce mai mult să o privim ca o instituție. N-aș spune că este greșit, dar teamă-mi este că pierdem legătura cu specificul acestei instituții și eu spun doar atât: școală. Ori sau în acest moment îmi permit să răspund și întrebării dumneavoastră poate fi un manager exact cum a fost gândit sistemul în sănătate, care să nu fie, în cazul sistemului de sănătate, medic, chiar în cazul nostru, profesor? Răspunsul îmi permit să fiu categorică aici și să spun că nu, pentru că școala este o instituție cu specificul ei.
A avea credibilitate ca director înseamnă foarte multe aspecte, cel pedagogic fiind unul dintre poate cele mai importante. Modul în care acel profil, hai să spunem epistemic, este cel cu care mergi în fața elevilor, este cel pe care ei îl transmit. Un director este și un vector de imagine, ori credibilitatea înseamnă în primul rând a-ți stăpâni propria profesie. Este cred că primul examen pe care îl dai, e adevărat, nescris, în fața unei școli în care vrei să candidezi pentru această funcție.
Pe de altă parte, realitatea ne arată faptul că metodologiile și în special legislația, așa cum se prezintă ea astăzi, poate că uneori ne conduce către nevoia de a avea din ce în ce mai multe competențe în zona administrativă, în zona legalității și documentelor pe care nu numai că trebuie să le citești, trebuie să le privești într-o teorie a dreptului. Chiar zilele trecute discutam cu colegul meu și ne dădeam seama faptul că a stăpâni legislația din educație uneori este doar punctul de plecare, pentru că legislația din educație nu întotdeauna este armonizată cu teoria generală a dreptului. Ori sprijinul în acest moment nu poate veni decât dinspre Inspectoratul școlar, care are propriul departament juridic. Și atunci este o nevoie, din punctul meu de vedere, de a simplifica lucrurile, în niciun caz a le complica.
Îmi pare că trăim într-o perioadă în care documentele sunt extrem de stufoase. și spun însă foarte puțin și pe cât de stufoase sunt. Nu de puține ori, eu sunt profesor și de logică sunt absolut contradictorii. Ceea ce nu este permis. Dacă vorbim despre competențe pe care un director ulterior le poate dobândi prin cursuri de formare, atunci intrăm într-o altă problemă și întreb oarecum retoric câte cursuri de formare relevante avem pentru această competență. Eu cred foarte mult în faptul că oricâte cursuri pentru profilul de director ai urma, nu vei fi un bun director, tot așa cum simplu fapt că ai un certificat, o diplomă de licență nu-ți conferă calitatea de profesor. Este acolo ceva în ceea ce facem noi, zi de zi care, transgen efectiv, cunoștințele care se transmit astfel”.
Informații de context
Metodologia privind organizarea concursului de directori pusă în dezbatere publică de ministerul Educației, pe 6 mai, prevede modificări în etapele concursului: pe lângă proba scrisă, candidații la funcțiile de director și director adjunct vor avea și o probă de competențe. Acestea se vor desfășura pe platforma informatică.
Printre noutăți, proba de competențe și interviul sunt eliminatorii, se impune un prag de nota 6 la proba de competențe și nota 7 la cea scrisă și la interviu. Proba interviului constă în prezentarea proiectului managerial și competențe digitale și „abilități de rezolvare a unor situații-problemă”.
Noua metodologie propusă de ministerul Educației pentru desfășurarea concursului de directori prevede modificări privind numărul probelor, spre deosebire de metodologia veche din 2021.
Acum sunt propuse două probe cu teste standardizate: proba scrisă (25 de itemi) și cea de evaluare a competențelor și aptitudinilor (20 de itemi), probele sunt prevăzute în Legea Educației nr 198/2023.
Timpul acordat probei de interviu este mai scurt, 45 de minute în loc de 60 cât a fost în metodologia veche.
Și numărul de itemi diferă ușor, de la 50 la 45, dar sunt 2 probe separate: cea scrisă cu 25 de itemi și cea de competențe cu 20 de itemi.
Proba scrisă va avea 90 de minute și va conține teste standardizate pentru evaluarea cunoștinţelor de management şi legislație școlară.
Citește și:
DOCUMENT Concurs directori 2026. Candidații vor susține două probe pe platforma informatică și trebuie să obțină cel puțin nota 6 la proba de competențe și cel puțin 7 la proba scrisă și la interviu / Grila de evaluare pentru proba de interviu
Concurs directori 2026. Notele candidaților pot fi contestate în cel mult 2 ore de la aflarea rezultatelor, cu excepția interviului care are termen de 24 de ore pentru contestații, potrivit proiectului de metodologie
Diana Ghimiși
G4Media.ro
Matei Pop
Redacția
Raluca Pantazi