„În graba de a găsi țapi ispășitori, multe degete se întreaptă acum spre Organizația Mondială a Sănătății (OMS), iar tăierea fondurilor către această organizație de către Statele Unite este o măsură fără precedent”, scrie virusologul Mihnea Boștină. În jurnalul deschis pe platforma Savantgarde.ro, specialistul de la Universitatea Otago din Noua Zeelandă listează 10 cauze și probleme ale tăierii de fonduri, în plină pandemie COVID-19.
Mihnea Boștină a lucrat la Institutul Max Planck din Germania, la Școala Medicală Harvard din Statele Unite și la Universitatea McGill din Canada.
În textul publicat astăzi, 17 aprilie, sub titlul „Fugă și responsabilitate” specialistul virusolog scrie că „ideea de a tăia din fondurile singurei organizații internaționale care poate unifica tevatura planetară în care ne aflăm este o rețetă pentru dezastru. OMS este unica entitate care poate centraliza uraganul de informație care îneacă planeta. Avem date despre epidemie venind continuu din fiecare țară. Avem o mulțime de teste clinice în derulare sau planificate în toate colțurile lumii. Avem țări care nu sînt capabile să răspundă adecvat în cazul escaladării epidemiei. Avem probleme de testare. Avem teste noi aflate încă în stadiu de proiect. Avem o serie de vaccinuri care trebuie pregătite. Iar cînd vor fi produse, va fi necesară o strategie mondială pentru vaccinare. Avem statistici făcute după priceperea, interesele și posibilitățile fiecărui stat… Și putem continua. A pune bețe în roatele singurei mașinării care poate mișca acest noian de probleme este un act cu efecte criminale”.
„Influențe politice au existat dintotdeauna, în orice tip de organizație internațională. În cazul ultimelor alegeri pentru președinția OMS, acestea au atins, însă, o temperatută mult prea înaltă, cînd candidatul sprijinit de China și țări din Africa a cîștigat în fața candidatului sprijinit de Marea Britanie, Statele Unite și alte țări occidentale”, punctează Mihnea Boștină.
„Cronologia evenimentelor este destul de clară. Primele informații despre existența unui virus nou au fost accesibile la scară internațională încă din decembrie. Pe 7 ianuarie, China recunoștea existența virusului, și în 12 ianuarie făcea public genomul acestuia. Principala acuză adusă OMS este faptul că pe 14 ianuarie nu a anunțat că virusul se transmite de la om la om. A făcut-o însă la mai puțin de o săptămînă, pe 19 ianuarie! Este absurdă scuza că cele șase zile de întîrziere au fost esențiale, atunci cînd primele măsuri hotărîte au început să apară abia șase săptămîni mai tîrziu. Spre sfîrșitul lui ianuarie, cazuri de Covid-19, în mare parte importate, sînt raportate în multe state occidentale. Pe 30 ianuarie, WHO ridică alerta la cea mai înaltă treaptă (public health emergency of international concern), moment la care statele membre trebuie să treacă la pregătirea de măsuri speciale. Pe 2 februarie este înregistrată prima victimă în afara Chinei”, scrie virusologul.
Mihnea Boștină / Foto: University of Otago
R.P.
Andrei Popa
G4Media.ro