Un secol de la înființarea Institutului de Speologie din Cluj, prin venirea lui Emil Racoviță de la Sorbona. Daniel David: UBB relansează cercetările multidisciplinare asupra naturii/științelor vieții

468 de vizualizări
Emil Racovita / Sursa foto: emil-racovita.speosub.ro
“Anul 2020 marchează împlinirea unui secol de la venirea lui Emil G. Racoviță la Universitatea din Cluj, de la Universitatea Sorbona, unde își câștigase deja un renume mondial în biologie, fiind primul naturalist care a cercetat, dincolo de cercul Polar Austral, între anii 1897-1899, lumea vie a Antarticii ca membru al expediției ‘Belgica’, dedicându-se, în anii următori, studiului vieții subterane din peșterile europene, punând bazele Biospeologiei integrate”, informează Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Daniel David, rectorul universității clujene, anunță că în “Anul Centenar Emil Racoviță” Universitatea Babeș-Bolyai va relansa cercetările “multidisciplinare asupra naturii/științelor vieții, în spiritul integrativ al savantului”.

UBB amintește că după ce Emil Racoviță a fost nominalizat ca profesor al Universității din Cluj prin Decretul regal din 2 februarie 1920, Camera Deputaților și Senatul au votat Legea de înființare a Institutului de Speologie din Cluj, promulgată în data de 26 aprilie 1920. În Expunerea de motive la Proiectul de lege, ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice de la acea vreme scria:

  • Astfel centrul mondial al cercetărilor speologice este astăzi laboratorul D-lui Racoviță, pe care D-sa îl va muta de acum înainte, împreună cu colecții, bibliotecă, reviste etc., la noul său Institut de la Universitatea din Cluj (…). Prin aprobarea prezentului proiect de lege veți înzestra deci Universitatea din Cluj cu un Institut științific de o mare importanță, condus de un învățat român de o reputație universală și-i veți da putința să devină un centru de cultură cu care poporul român să se poată făli și să dea dovadă că e conștient de menirea culturală ce are a o îndeplini spre binele întregii omeniri…”.
Povestea lui Emil Racoviță și a Institutului de Speologie din Cluj, spusă de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca:

“Anul 2020 marchează împlinirea unui secol de la venirea lui Emil G. Racoviță la Universitatea din Cluj, de la Universitatea Sorbona, unde își câștigase deja un renume mondial în biologie, fiind primul naturalist care a cercetat, dincolo de cercul Polar Austral, între anii 1897-1899, lumea vie a Antarticii ca membru al expeditiei “Belgica”, dedicându-se, în anii următori, studiului vieții subterane din peșterile europene, punând bazele Biospeologiei integrate, un nou domeniu de știință la nivel internațional.

Sosirea omului de știință la Universitatea din Cluj determină și înființarea Institutului de Speologie din Cluj printr-o lege specială, promulgată în data de 26 aprilie 1920.

„În ‘Anul Centenar Emil Racoviță’ UBB va marca personalitatea acestuia printr-o sesiune omagială solemnă în luna octombrie 2020, atât cu lucrări despre contribuția lui Emil Racoviță la domeniul pe care l-a fondat la nivel internațional și la consolidarea prestigiului internațional al universității clujene, cât și prin relansarea la UBB a cercetărilor multidisciplinare asupra naturii/științelor vieții, în spiritul integrativ al savantului. Prin acest demers UBB onorează memoria savantului Emil Racoviță, profesor și rector al universității noastre, și relansează în spiritul său academic științele naturii/vieții la UBB, afirmă rectorul Universității Babeș-Bolyai, prof. univ. dr. Daniel David, subliniind:

Îmi amintesc când am citit prima oară despre declarațiile lui Petru Groza din 1953, care spunea propagandistic (deoarece avea în putere să corecteze situația dacă chiar dorea):  ‘…am trecut pe la Cluj, în 1947-1948 și i-am văzut umbra, cu pălăria lui trasă pe ochi, sărăcăcios îmbrăcat, mergea pe lângă ziduri. Și mi-am zis: Acesta este marele savant Racoviţă? Am chemat profesorii universitari, colegi de-ai lui, și i-am întrebat de Racoviţă. Mi-au spus: Moare de foame!…’, că, știind anvergura internațională a savantului, am avut un șoc și am simțit rușine! Numele lui a supraviețuit însă cu onoare în cadrul Institutului „Emil Racoviță” din cadrul Academiei Române (colectivul din Cluj-Napoca al Institutului este găzduit în spațiile UBB) și l-am repoziționat în ultimii ani adecvat în galeria personalităților UBB. Acum, așa cum am spus, vom relansa la UBB cercetările multidisciplinare asupra naturii/științelor vieții, în spiritul integrativ al savantului și dorim să-l onorăm, împreună cu celelalte instituții care se revendică din institutul universității clujene, în cadrul sesiunii omagiale solemne din octombrie 2020”.

După nominalizarea lui Emil Racoviță ca profesor al Universității din Cluj prin Decretul regal din 2 februarie 1920, Camera Deputaților și Senatul au votat Legea de înființare a Institutului de Speologie din Cluj, promulgată în data de 26 aprilie 1920. În Expunerea de motive la Proiectul de lege, ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice de la acea vreme scria:

Organizându-se Universitatea română din Cluj, Consiliul dirigent a avut în vedere nu numai de a corespunde nevoilor actuale ale învățământului, ci de a crea totodată și un însemnat centru cultural european; un centru care să atragă pe oamenii de știință din toată lumea și care să poată lua parte la lucrările științifice mondiale. Un asemenea centru nu se poate crea decât înființându-se o scrie de institute, care, în afară de nevoile curente ale învățământului, să urmărească problemele mari științifice, să organizeze explorări și cercetări, să facă publicațiuni și să dea directive cercetărilor specialiștilor din toate țările. Una din aceste ramuri de activitate științifică mondială este „Speologia“, adică știința care se ocupă cu studiul vieții și condițiilor în care se manifestă ea în domeniul subteran, în capul căreia stă astăzi un învățat român, D. Dr. Em. Racoviță, până acum atașat Sorbonei în calitate de sub-director al stațiunii bio-oceanografice de la Banyuls-sur-Mer. (…) Astfel centrul mondial al cercetărilor speologice este astăzi laboratorul D-lui Racoviță, pe care D-sa îl va muta de acum înainte, împreună cu colecții, bibliotecă, reviste etc., la noul său Institut de la Universitatea din Cluj (…). Prin aprobarea prezentului proiect de lege veți înzestra deci Universitatea din Cluj cu un Institut științific de o mare importanță, condus de un învățat român de o reputație universală și-i veți da putința să devină un centru de cultură cu care poporul român să se poată făli și să dea dovadă că e conștient de menirea culturală ce are a o îndeplini spre binele întregii omeniri…”.

Referindu-se la expunerea de motive a Legii promulgate cu un secol în  urmă, rectorul UBB, prof univ. dr. Daniel David subliniază că ‘această cultură organizațională a universității clujene, descrisă de ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice în 1920, a fost o constantă a istoriei noastre academice și una amplificată și asumată programatic în prezent‘.”

Sursa foto: emil-racovita.speosub.ro

 

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Reprezentanții români ai Rețelei de Universități de la Marea Neagră: Mai multe proiecte despre dezvoltarea cooperării economice și științifice la Marea Neagră au fost lansate la Bruxelles

Mai multe proiecte privind dezvoltarea cooperării economice și științifice la Marea Neagră au fost lansate la Bruxelles vineri, anunță Secretariatul Național Român al Rețelei Universităților de la Marea Neagră (SNR RUMN) într-un…
Vezi articolul

Nicolae Ciucă, la deschiderea conferinței cercetătorilor Smart Diaspora 2023: Guvernul României a decis să deschidă linii de finanțare specifice pentru colaborarea cu Moldova, ca pas importat pentru integrarea europeană a Moldovei

Premierul Ciucă a vorbit în discursul susținut în fața cercetătorilor români din străinătate, reveniți în luni seară la deschiderea conferinței cercetătorilor „Smart Diaspora 2023”, la Timișoara despre importanța deschiderii unor…
Vezi articolul

Primul genom uman complet, publicat de un consorțiu de oameni de știință din SUA. Descoperirea acoperă golurile rămase în cercetările anterioare și oferă “o perspectivă promițătoare în căutarea indiciilor cu privire la mutațiile cauzatoare de boli”

Oamenii de ştiinţă au publicat joi primul genom uman complet, acoperind golurile rămase în cercetările anterioare şi, în acelaşi timp, oferind o perspectivă promiţătoare în căutarea indiciilor cu privire la…
Vezi articolul