Zece cărți de știință în limba română pe care orice profesor ar trebui să le citească

După părerea mea, prestația pedagogică a oricărui profesor are șanse să se amelioreze considerabil dacă va cunoaște, va înțelege și va reuși să-și construiască demersul pedagogic plecând de la cele mai corecte (sau măcar de la cele mai plauzibile) informații și teorii științifice. Ușor de spus, destul de greu de făcut.

Greu pentru că nu e chiar floare la ureche să navighezi în oceanul de produse cu pretenții științifice de care este saturată piața cărții și, într-o măsură și mai mare, piața virtuală. De asemenea, pentru că există prea puțini oameni moderați și credibili printre formatorii pedagogici, împărțiți cel mai adesea în tabăra celor care livrează pseudoștiință pe pâine și a celor care somează profesorimea, cu o sprânceană ridicată, să facă apel la știință pentru că “lucrurile sunt clare” și “studiile spun limpede că”.

Nu în ultimul rând, s-o spunem pe șleau, pentru că nici profesorii nu mai citesc ca pe vremuri (citeau mai mult pe vremuri?). Nu e atunci de mirare că mulți profesori renunță fără regrete la ideea de a căuta informația științifică relevantă, pe considerentul că știința se schimbă , „lasă, dragă, că nici știința asta nu oferă nimic clar” și, horribile dictu, “părerile sunt împărțite”.

Drept pentru care m-am gândit că ar fi binevenit un articol scurt care să prezinte zece titluri în limba română, ușor accesibile oricui și care, puse la un loc, oferă un background intelectual realist cu privire la natura ființelor umane, la provocările perene ale speciei, dar și la provocările momentului. Am ales doar cărți traduse, pentru că aș vrea ca această listă să poată fi accesată de cât mai mulți colegi.

Nu este “Lista”, este doar o listă, cea făcută de mine, cu idiosincraziile de rigoare. Nu cuprinde titluri de pedagogie pentru că de asta se ocupă CCD-urile (ok, puteți zâmbi dacă vreți). Unele titluri sunt mai vechi și, cel mai probabil, informațiile prezentate au suferit mici modificări de nuanță, dar niciuna dintre ele nu este depășită în mod fundamental. Am promis un articol scurt cu rol de semnalizare, de aceea mă voi rezuma la o singură frază pentru fiecare carte, prin care voi motiva alegerea făcută.

Lectură plăcută!

Steven Pinker, Cum funcţionează mintea

Allfa, Bucureşti, 2009

O prezentare masivă şi sintetică a felului cum funcţionează mintea umană, scrisă de unul dintre cei mai importanţi psihologi ai lumii. Dacă citiţi în engleză, recomand cu tărie şi The Blank Slate.

Daniel Kahneman, Gândire rapidă, gândire lentă

Publica, Bucureşti, 2012

Sinteza muncii de câteva decenii realizate de psihologii Daniel Kahneman şi Amos Tversky în domeniul psihologiei deciziilor. O carte esenţială, chiar dacă unele dintre descoperirile lor nu au putut fi replicate. Este şi o sursă inepuizabilă de idei pentru activităţi practice la clasă, care să fie uşor de construit şi cu impact mare.

Antonio Damasio, Eroarea lui Descartes

Humanitas, Bucureşti, 1994

O carte profundă despre raportul dintre emoţie şi raţiune, scrisă de unul dintre cei mai importanţi neuroscientists ai lumii. Utilă în special pentru chestionarea unor dogme cu rădăcini filosofice despre care nu ne-ar trece în mod normal prin cap că ar putea fi puse sub semnul întrebării.

David Eagleman, Creierul. Povestea noastră

Humanitas, Bucureşti, 2018

Una dintre cele mai sintetice şi mai haioase prezentări ale creierului omenesc şi paradoxurilor sale.

David Eagleman, Incognito. Vieţile secrete ale creierului

Humanitas, Bucureşti, 2017

A se citi la pachet cu Creierul. Cartea se referă mai mult la procesele psihice non-conştiente care condiţionează viaţa psihică.

Robert M. Sapolsky, Behave. Biologia fiinţelor umane în ipostazele lor cele mai bune şi cele mai rele

Publica, Bucureşti, 2018

O catedrală de informaţie cu privire la neurologia tuturor proceselor mentale umane semnificative, scrisă cu mult umor şi empatie pentru cititor. Alături de De ce nu fac zebrele ulcer (tradusă, de asemenea, la Publica), Behave este a lifetime book, la care să revii de câte ori eşti la ananghie teoretică şi practică.

Dean Burnett, Creierul idiot

Baroque Book & Arts, Bucureşti, 2016

De asemenea, o carte scrisă cu mult umor despre nenumărate moduri în care dă rateuri mintea umană.

Anna Rosling, Hans Rosling, Ola Rosling, Factfulness. Zece motive pentru care interpretăm greşit lumea şi de ce lucrurile stau mai bine decât crezi

Publica, Bucureşti, 2018

Carte clasică încă dinainte de a apărea a gândirii critice, care conţine intuiţii nepreţuite cu privire la bias-urile minţii, bias-uri de care ea însăşi nu este totalmente ferită.

Nicholas Carr, Superficialii. Efectele Internetului asupra creierului uman

Publica, Bucureşti, 2012

Cu toţii simţim că Internetul şi lumea web 2.0 schimbă minţile, deprinderile şi comportamentele copiilor în feluri care ridică probleme pentru educaţie. Din cartea lui Carr putem afla de ce se întâmplă asta şi putem încerca să concepem strategii mai realiste şi mai fact-based.

Jared Diamond, De ce e sexul o plăcere. Evoluţia sexualităţii umane

Humanitas, Bucureşti, 2007

Pentru că e cea mai sintetică şi mai haioasă prezentare a teoriilor privind sexualitatea umană, chestia aia de îi mai împiedică uneori pe adolescenţi să se gândească la destinul tragic al Vitoriei Lipan. Şi pentru că e bine să ştiţi la orice vârstă răspunsul la întrebarea din titlu.

___

Doru Căstăian este profesor de Filosofie la Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin” din Galați, le predă copiilor începând cu clasa a V-a și până la clasa a XII-a. Este unul dintre profesorii iubiți de copii și premiați în cadrul proiectului Merito.

Foto: Doru Căstăian / Arhiva personală