16 universități din România, la coada clasamentului Times Higher Education 2022. ASE București, prima din top pe locurile 501-600. Oxford, Caltech și Harvard, pe primele 3 locuri în lume

18.605 vizualizări
Foto: pixabay.com
În total, România este prezentă cu 16 universități în topul Times Higher Education 2022, publicat astăzi. Anul trecut, am avut 13 universități în ranking-ul internațional. Academia de Studii Economice (ASE) din București ocupă și anul acesta primul loc dintre universitățile românești și chiar a urcat de la 601-800, la pozițiile 501-600. Universitățile noi din top sunt Universitatea din Oradea, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași și Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. La polul celălalt al ranking-ului internațional, pe primele trei locuri din lume sunt Oxford, California Institute of Technology și Harvard.
Topul Times Higher Education pe România în 2022:
  1. Academia de Studii Economice din București (ASE)
  2. Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca
  3. Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB)
  4. Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
  5. Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași
  6. Universitatea din București
  7. Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați
  8. Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș
  9. Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași
  10. Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași
  11. Universitatea din Oradea
  12. Universitatea Politehnică din București
  13. Universitatea Politehnică din Timișoara
  14. Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
  15. Universitatea Transilvania din Brașov
  16. Universitatea de Vest din Timișoara
Comparativ: Universitățile românești din Times Higher Education 2021:
  1. Academia de Studii Economice din București (ASE)
  2. Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca
  3. Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași
  4. Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB)
  5. Universitatea din București
  6. Universitatea din Galați
  7. Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș
  8. Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași
  9. Universitatea Politehnică din București
  10. Universitatea Politehnică din Timișoara
  11. Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
  12. Universitatea Transilvania din Brașov
  13. Universitatea de Vest din Timișoara
Topul Times Higher Education, primele 10 universități din lume:
  1. University of Oxford
  2. California Institute of Technology
  3. Harvard University
  4. Stanford University
  5. University of Cambridge
  6. Massachusetts Institute of Technology
  7. Princeton University
  8. University of California, Berkeley
  9. Yale University
  10. University of Chicago
Comparativ: Clasamentul internațional al universităților Times Higher Education 2021:
  1. University of Oxford
  2. Stanford University
  3. Harvard University
  4. California Institute of Technology
  5. Massachusetts Institute of Technology
  6. University of Cambridge
  7. University of California, Berkeley
  8. Yale University
  9. Princeton University
  10. University of Chicago
Metolodologia Times Higher Education:
Predare (mediul de învățare): 30%
  • Sondaj privind reputația: 15%
  • Raport personal-elev: 4,5%
  • Raportul doctorat-licență: 2,25%
  • Raportul doctorate acordate – cadru academic: 6%
  • Venit instituțional: 2,25%

Cel mai recent sondaj privind reputația academică (desfășurat anual) care stă la baza acestei categorii a fost realizat între noiembrie 2020 și februarie 2021. Acesta a examinat prestigiul perceput al instituțiilor în predare și cercetare. Datele din 2021 sunt combinate cu rezultatele sondajului din 2020, oferind aproape 22.000 de răspunsuri.

Pe lângă faptul că oferă o idee despre cât de angajată este o instituție pentru a crește următoarea generație de cadre universitare, o proporție ridicată de studenți postuniversitari sugerează, de asemenea, furnizarea de predare la cel mai înalt nivel, care este astfel atractivă pentru absolvenți și eficientă în dezvoltarea acestora.

Acest indicator este normalizat pentru a ține cont de mixul unic de subiecte al unei universități, reflectând faptul că volumul premiilor de doctorat variază în funcție de disciplină. Venitul instituțional este comparat cu numărul personalului academic și este normalizat pentru paritatea puterii de cumpărare (PPP). Acesta indică statutul general al unei instituții și arată pe larg infrastructura și facilitățile disponibile studenților și personalului.

 Cercetare (volum, venit și reputație): 30%
  • Sondaj privind reputația: 18%
  • Venituri din cercetare: 6%
  • Productivitatea cercetării: 6%

Cel mai proeminent indicator din această categorie analizează reputația unei universități în cercetare la nivel înalt, față de alte instituții de învățământ superior, pe baza răspunsurilor la o anchetă anuală privind reputația academică realizată de Times Higher Education. Veniturile din cercetare sunt comparate cu numărul personalului academic și ajustate în funcție de paritatea puterii de cumpărare (PPP).

Acesta este un indicator controversat, deoarece poate fi influențat de politica națională și de circumstanțele economice. Însă veniturile sunt esențiale pentru dezvoltarea cercetării de talie mondială și, deoarece o mare parte sunt supuse concurenței și judecate de peers, experții noștri au considerat că este un indicator valid.

Acest indicator este pe deplin normalizat pentru a ține seama de profilul academic distinct al fiecărei universități, reflectând faptul că granturile de cercetare la disciplinele științifice sunt adesea mai mari decât cele acordate pentru cercetarea de științe sociale, arte și discipline umaniste.

 Referințe (influența cercetării): 30%

Indicatorul de influență a cercetării analizează rolul universităților în răspândirea de noi cunoștințe și idei. Se examinează influența cercetării prin numărul mediu de lucrări publicate de o universitate care sunt citate de către cercetători la nivel global. Anul acesta, furnizorul nostru de date bibliometrice Elsevier a examinat peste 108 milioane de citări la 14,4 milioane de articole din jurnale, recenzii de articole, lucrări de conferință, cărți și capitole de cărți publicate pe parcursul a cinci ani. Datele includ mai mult de 24.600 de reviste academice indexate de baza de date Scopus a lui Elsevier și toate publicațiile indexate între 2016 și 2020.

Sunt, de asemenea, colectate citări ale acestor publicații făcute în cei șase ani din 2016 până în 2021. Citatele ajută să arate cât de mult contribuie fiecare universitate la suma cunoștințelor umane: arată care cercetare s-a remarcat, dacă a fost preluată și folosită de alți cercetători și, cel mai important, a fost împărtășită în întreaga lume științifică pentru a extinde limitele înțelegerii noastre, indiferent de disciplină.

 Perspectiva internațională (personal, studenți, cercetare): 7,5%
  • Proporția de studenți internaționali: 2,5%
  • Proporția personalului internațional: 2,5%
  • Colaborare internațională: 2,5%

Capacitatea unei universități de a atrage studenți, postuniversitari și profesori din toată lumea este cheia succesului său pe scena mondială. La al treilea indicator internațional, se calculează proporția din totalul publicațiilor relevante ale unei universități care au cel puțin un co-autor internațional și se recompensează volume mai mari. Acest indicator este normalizat pentru a ține cont de mixul de subiecte al unei universități și folosește aceeași fereastră de cinci ani ca la categoria „Referințe: influență de cercetare”.

Venit din industrie (transfer de cunoștințe): 2,5%

Capacitatea unei universități de a ajuta industriile cu inovații, invenții și consultanță a devenit o misiune de bază a sistemului de învățământ superior contemporan global. Această categorie urmărește să detecteze activitatea de transfer de cunoștințe, analizând cât de mult câștigă o universitate din cercetarea plătită de industrii (ajustat pentru PPP), în funcție de numărul de cadre academice pe care le angajează. Categoria arată măsura în care companiile sunt dispuse să plătească pentru cercetare și capacitatea unei universități de a atrage finanțare de pe piața comercială – indicatori utili ai calității instituționale.

Citește și:
Clasamentul internațional al universităților Times Higher Education 2021: Oxford, pe primul loc în lume. Două universități românești sunt pe locurile 601-800 și 801+, iar 11 ocupă un loc în intervalul 1000+

3 comments
  1. Universitatea din Sibiu?! Dunarea, din Galati?! De cand? Dar de ce numai astea ? Treceți acolo, am auzit ca avem universități și la Tg.Jiu și in Târgoviște..
    Tre’să fie ceva și prin Caracal, și la Afumații din deal și la Crăcănatii din vale, nu se poate altfel

  2. Ase pe primul loc? Ase care este atât de disperat sa primească studenți încât accepta orice? Sunt atât de lacomi ca au introdus metoda dosarului de nu știu când? Elevi slabi, fără cunoștințe de matematică, unii semianalfabeti sunt primiți cu bratele deschise. Iar în final le vând lucrări de licență doar doar vor termina și studenții lor facultatea!!!
    Jenant. Învățământul superior, cu câteva excepții unde chiar exista concurenta și se triaza copii valoroși, este în rest penibil. Nu organizează examene de admitere, lasă tot greul pe învățământul preuniversitar sa facă toată munca, de parca examenul de bacalaureat este vreun mare examen…
    Si cu autonomia lor e alta poveste, stau de un an și jumătate în online dar nu mai sare nimeni ca nu se face carte. Părinții nu mai sunt alarmați, psihologii nu vorbesc de traumele tinerilor

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Ministrul Educației: Procesul de aderare a României la OCDE va aprofunda cooperarea, nu doar din perspectiva accesului la date de înaltă calitate, ci și a expertizei organizației care acoperă întreg procesul de elaborare a politicilor publice – de la diagnosticare până la implementare

Moment important pentru dezvoltarea învățământului românesc, transmite ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, într-un comunicat cu ocazia lansării negocierilor de aderare a României la OCDE, anunțate pe 25 ianuarie. Reamintim că OECD…
Vezi articolul

DOCUMENT Sesiune de fotografiere în toate școlile din România, declanșată la cererea Ministerului Educației. Directorii au obligația să facă și să trimită o poză cu un afiș de proiect european lângă numele școlii

Școlile care au beneficiat de măști de la Ministerul Educației, în perioada pandemiei, trebuie să afișeze un poster al proiectului și să trimită inspectoratelor școlare poze în care să fie…
Vezi articolul