Cea mai dezbătută programă școlară lansată în acest moment, cea de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, are ca personaj principal o voce care, potrivit scriitoarei Doina Ruști, „a pus ordine în programă”: Oana Fotache Dubălaru, profesor universitar și coordonatoarea științifică a documentului. Într-un interviu amplu acordat scriitoarei și publicat în revista Ficțiunea, aceasta arată că ideea revenirii la o structură cronologică a cursului de literatură nu s-a născut în grupul de lucru selectat de Ministerul Educației și Cercetării, ci într-o întâlnire organizată cu un an înainte, la Facultatea de Litere a Universității din București.
Oana Fotache povestește că în 2024 Facultatea de Litere a reunit aproximativ 30 de profesori de liceu din școli foarte diferite – „licee de elită, dar și licee din zone defavorizate economic și social”. Scopul întâlnirii a fost discutarea percepției elevilor de astăzi asupra literaturii și a dificultăților pe care profesorii le întâmpină când traduc programele în lecții reale. Concluzia profesorilor a fost una surprinzător de convergentă: „organizarea cronologică a materiei ar consolida mai bine cunoștințele și ar facilita formarea competențelor vizate”.
Aceasta a mai declarat în interviu că este „tot timpul în legătură cu profesorii de gimnaziu și de liceu (…) și sunt la curent cu preocupările și cu temerile lor”. Revenirea la cronologie este, în opinia ei, un act de normalitate, nu de curaj: „Doar pare că trăim într-o lume fără istorie. În realitate, istoria ne scoate la tablă.”
În centrul justificării sale se află ideea că liceul nu formează specialiști, ci tineri capabili să înțeleagă lumea în care trăiesc. „Nu e corect față de elevi să le cultivăm iluzia că totul va fi ușor și că nu contează cât de pregătiți sunt”, spune coordonatoarea grupului pentru programa școlară la Limba și literatura română. A putea urmări linii de evoluție, a înțelege contexte, teme și convenții literare sunt abilități esențiale pentru o generație care va concura pe piața muncii „cu instrumentele inteligenței artificiale”, mai spune Oana Fotache.
În interviu, Fotache dă replica celor care spun că elevii vor învăța din nou despre cronicari: se discută despre trei secole de literatură română, într-un parcurs de 35 de săptămâni, în care cronicile acoperă doar una sau două lecții, cu un singur autor recomandat: Ion Neculce. Fotache oferă chiar fragmente din Neculce pentru a arăta disponibilitatea textelor de a genera discuții actuale despre politică, diplomație, alegeri morale și destin.
Coordonatoarea atrage atenția și asupra riscului de a trata elevii români ca fiind, spre deosebire de cei din Franța, Italia, Spania sau Germania, incapabili să parcurgă literatura veche: „Eu refuz să cred că elevii din România trebuie priviți altfel decât cei din alte țări europene, care studiază literatura cronologic, începând cu textele medievale.”
Ea abordează și subiectul sensibil al reprezentării scriitoarelor în programă, respingând ideea de a repara retrospectiv inegalitățile prin includerea unor nume care nu au produs literatură în epocile studiate: „Dacă falsificăm istoria, la ce ne putem aștepta în viitor? A arătat-o clar Orwell în 1984.” În schimb, Oana Fotache argumentează că profesora de română poate transforma raritatea scriitoarelor într-o temă de discuție istorică – iar scriitoarele devin prezente „firesc, consistent” în programele claselor următoare.
Despre literatura contemporană, un alt punct în jurul căruia se concentrează criticile, Oana Fotache spune că își are locul în clasa a XII-a, când elevii vor putea face conexiuni solide între epoci. „Nu putem oferi doar cireșe de pe tort. Trebuie să așezăm pe rând blatul, crema, glazura,” susține cadrul didactic.
Rolul școlii este clar, spune Fotache-Dubălaru, nu să evite dificultățile, ci să formeze o relație matură cu literatura și cu lumea. „În Marea Britanie nu s-a gândit nimeni să elimine piesele lui Shakespeare din programă”, afirmă ea, criticând discursul public care etichetează textele vechi drept „neatractive” sau „inutile”.
- Reamintim, Ministerul Educației și Cercetării a publicat recent în dezbatere publică, până pe 12 decembrie 2025, noua programă de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, prima actualizare majoră după mai bine de două decenii. Documentul marchează trecerea de la modelul tematic, introdus în anii 2000, la un model diacronic, centrat pe evoluția istorică a limbii și literaturii române.
- Schimbarea a stârnit numeroase critici din partea profesorilor, cercetătorilor și autorilor de manuale, care avertizează că programa este insuficient adaptată nivelului cognitiv al elevilor de 14–15 ani, ignoră literatura contemporană, reduce prezența textelor nonliterare și multimodale și nu creează legături cu programa de gimnaziu sau cu celelalte discipline. În plus, mulți profesori atrag atenția că accentul excesiv pe istorie literară și pe conținuturi erudite riscă să accentueze dificultățile de lectură ale elevilor și să crească gradul de analfabetism funcțional.
- Profesoara Mădălina Chitez, specializată în lingvistică aplicată, arată într-o analiză publicată pe Edupedu.ro că noua programă are un profil lingvistic învechit, bazat pe termeni academici abstracți și pe un vocabular metalingvistic dificil, care poate bloca învățarea reală și împinge elevul într-o pedagogie a conspectului, nu a competențelor. În ansamblu, criticii susțin că programa nu creează continuitate cu gimnaziul, nu răspunde nevoilor generației actuale și riscă să accentueze problemele deja grave de înțelegere a textului la adolescenți.
R.P.
Redacția
Ștefan Lefter
11 comments
Semnul egal între Neculce și Shakespeare este prea mult. Una e să studiezi pe Shakespeare, un vizionar, un om care gândea dincolo de timpul in cate trăia, alta e să studiezi Neculce. Liceeni învață pe de rost eseuri literare, dar nu pot să facă o argumentare despre teme relevante pentru lumea in care trăiesc. Nu vreți să înțelegeți că pierdem foarte mult timp din orele anului școlar să-i facem să înțeleagă „ce a vrut să spună autorul”, pentru un subiect de 30 de puncte la examen.
Atunci,de ce lingvista Andra Vasilescu susține că programa conține greșeli științifice și de exprimare??
Doamna prof. Andra Vasilescu chiar este o persoana competenta si are dreptate in ce spune, nu ca Oana Fotache Dubalaru!
Felicitari pentru abordarea diacronica a literaturii din noua programa!
Este elaborata in spiritul curriculumului constrictivist, faciliteaza dobandirea competentelor cheie, generale si specifice. Profesorii vor reusi mai usor sa genereze invatarea elevilor pe aceasta structura logica, cronologica. Elevii pot citi cu placere literatura veche daca stii sa le inciti interesul, gandirea critica, daca faci demersuri interdisciplinare si comparative cu literatura din alte spatii culturale ale epocii, daca apelezi la suporturi digitale valoroase si atractive.Totul este sa te adaptezi la profilul psihocomportamental al elevilor din fiecare liceu, clasa. Adica sa fii profesor!
Criticile aduse programei, legate de anacronism, intoarcere la comunism, ignorarea literaturii contemporane etc. sunt inconsistente faptic si complet nefondate psihopedagogic. Sper sa nu fie doar expresia unor optiuni ideologice personale sau prejudecati „de moda noua” ce viruseaza invatamantul.
Vechile programe, asa cum au fost aplicate de profesori, au provocat analfabetism functional timp de 35 de ani. Este o realitate de necontestat.
Haideti sa incercam si altfel!
Cum se apropie azi un adolescent de literatură ? Prin cronicari? LOL
Ori cei care decid sunt rupți de realitate, ori vor să-i rupă de realitate pe elevi.
Literatura e o trambulină pentru imaginație, filozofie, etică, gândire critică. Textele care nu au punți către elevi sunt pietre de moară legate de ei.
E clar, nu îi vor competenți, argumentele lor nu se bazează pe cercetări, pe fapte si rezultate măsurate ci doar pe opinii limitate la câteva persoane. Praf in ochi pentru a deruta, pentru a distruge.
Unele lucruri nu sint negociabile dar sint utile si importante. Literatura prezentata cronologic este mai logica. Nu facem piruete printre genuri specii construind competente fictive. Asa, copiii nostri vor avea macar competenta de a intelege evolutia propriei literaturi si nu fluturii intelectualisti din capul unor profesori cu pretentii… Copiii din Italia, Anglia studiaza literatura veche – figuri feminine in Iliada, de ex. Daca se vor gindi sa o si puna in context european, va fi mult mai interesanta literatura noastra…
Vai de capul ei! Degeaba o ajuta varsta, ca nu poti sa scoti comunismul din om!
Deci acum recunoaste ca i-a impus inregului grup viziunea ei invechita.
Deci să revedem ordinea operațiilor – a făcut dânsa anul trecut ceva simpozion cu profesori de limba română (selectați cine știe cum, probabil s-au înscris doar doritorii sau cei care au știut de acest simpozion), au stabilit ei la o șuetă ce bine era pe vremea când se studia la greu română în liceu, d-na respectivă, profesor universitar la LITERE (deci nu ca și cum era așa, cumva dezinteresată de parcursul școlar al viitorilor studenți) a fost apoi aleasă/numită șef de lucrări al grupului care a redactat programa… și pare că în loc să țină prea mult cont de ce s-a discutat în grupul respectiv, a ales, mai mult singură, să pună în practică discuțiile de la simpozionul acela.
Ce frumos! Curat românesc.
Sunt absolut convinsă că în grupul de la simpozion au avut un cuvânt mai greu cei de la colegii și licee teoretice, pentru că așa se întâmplă întotdeauna – cei de la liceele tehnologice sunt priviți de sus și cu îngăduință, pentru că rareori au șansa unor elevi suficient de buni pentru a participa la concursuri și olimpiade (s-a ajuns la așa nivel că se organizează special concursuri și olimpiade pentru cei din mediul rural și pentru cei de la filiera tehnologică, ca să aibă și ei o șansă să arate ce pot).
Deci d-na a ales cu bună-știință să nu țină cont de faptul că aproape jumătate din elevii acestei țări sunt acum elevi la licee cu profil tehnic și nu la teoretic (cu atât mai puțin la filologie și socio-umane) dar a ales o programă foarte greoaie, care-i aduce aminte de tinerețe, potrivită pentru cei care doresc să meargă la facultăți cu profil uman.
Și cică avem deja prea mulți analfabeți funcțional. Nu-i nimic, cu așa o programă vom dubla numărul lor.
Pe cronicari, i-am studiat la clasa XI-a, nu la clasa IX-a. Programa asta a fost făcută de o liotă de profesori comuniști, cărora nu le pasă nici cât negru sub unghie de copii. Literatura nu se reduce doar la Grigore Ureche, Miron Costin, Liviu Rebreanu sau Marin Preda ș.a. Avem și scriitori contemporani care scriu foarte bine, de exemplu Andrei Ruse, Doina Ruști, Igor Bergler ș.a., care chiar ar trezi interesul elevilor pentru lectură. Nu le vor mai trezi interesul cărților scrise de Marin Preda sau Liviu Rebreanu, care sunt destul de plictisitoare pentru generațiile de acum. Din cauza acestor programe comuniste, elevii vor fi și mai dezinteresați de școală. Învățământul preuniversitar de stat, începe să provoace din ce în ce mai multă scârbă.
De acord cu doamna profesor Fotache Dubălaru!
Esta batalia intre conservatorismul feroce si modernizare. Daca ar fi vrut modernizare DD nu o punea pe Baba Cloanta la conducere, ci pe Fat Frumos.
>> aproximativ 30 de profesori de liceu + echipa de experti condusa de Baba Cloanta
Metoda expertilor, carevasazica, metoda care esueaza 100% fara a lua in considerare feedback-ul de la consultarea publica.
In Finlanda Fat Frumos a reusit sa creasca procentul elevilor care citesc cu placere de la 34% la 56%. Finlandezii au trecut de la modelul istoric la unul bazat pe competențe și relevanță contemporană. De exemplu, in 2025 elevii finlandezi incep sa invete cum sa citesti critic un text generat de IA.
https://orbi.uliege.be/bitstream/2268/203613/1/Finland_Long_Report.pdf
https://pasisahlberg.com/wp-content/uploads/2021/03/WES-Talk-2021.pdf