Academia Română anunță cele 19 proiecte de cercetare câștigătoare ale competiției științifice GAR 2023, finanțate cu 4 milioane de lei. Printre proiecte: Soluții inteligente de monitorizare a participanților la trafic utilizând instrumente de modelare matematică riguroasă / Corpus-ul descoperirilor romane din Barbaricum-ul românesc / Pentru un „stil microfonic“ interbelic. Vocile scriitorilor români

1.439 de vizualizări
Foto: © Pop Nukoonrat | Dreamstime.com
Academia Română a finalizat competiția internă de proiecte de cercetare științifică GAR-2023, în urma căreia au fost aprobate spre finanțare 19 proiecte, care vor beneficia, în total, de aproximativ 4 milioane de lei, pe o perioadă de 2 ani. În cadrul competiției au fost depuse pentru a fi evaluate 184 de proiecte, anunță instituția într-un comunicat remis Edupedu.ro.

Academia Română coordonează activitatea a peste 70 de institute și centre de cercetare științifică, cu deosebire în cercetare fundamentală, parte dintre acestea având performanțe la nivel de excelență internațională, susține instituția. Competiția GAR-2023 este dedicată exclusiv institutelor și centrelor de cercetare științifică din cadrul Academiei Române. Finanțarea granturilor este asigurată din resurse proprii ale Academiei Române, respectiv din Fondul Recurent al Donatorilor, gestionat de Fundația Patrimoniu.

Cele 19 proiecte care vor primi finanțare prin Granturile Academiei Române (GAR), ediția 2023, sunt:

Cercetări avansate trans- și inter- disciplinare – baza a noi dezvoltări tehnologice

  1. Influența microbiotei asupra secreției hormonului glucagon-like peptide 1 (glp‐1). Implicații în etiologia diabetului zaharat – Institutul de Biochimie, București
  2. Analiza matematică a unor ecuații nelocale – Institutul de Matematică „Octav Mayer“, Iași
  3. Soluții inteligente de monitorizare a participanților la trafic utilizând instrumente avansate de viziune artificială și modelare matematică riguroasă – Institutul de Informatică Teoretică, Iași
  4. Modelarea de dimensiuni reduse pentru reglarea rezilientă a sistemelor complexe – Institutul de Statistică Matematică și Matematică Aplicată „Gh. Mihoc – Caius Iacob“, București
  5. Câmpul geomagnetic pe teritoriul României. Monitorizare și evoluție – Institutul de Geodinamică „Sabba S. Ștefănescu“, București

Cercetări la frontiera cunoașterii, cu impact asupra dezvoltării societății

  1. Deformări, rigiditate și C*-algebrele grupurilor Lie – Institutul de Matematică „Simion Stoilow“, București
  2. Identificarea modulatorilor secreției citokinei IL-1β țintiți de medicamente repoziționate – Institutul de Biochimie, București
  3. Îmbunătățirea proprietăților antiaterosclerotice ale lipoproteinelor de densitate mare prin adiția unei cantități minime de apolipoproteina E4 –Institutul de Biologie și Patologie Celulară „Nicolae Simionescu“, București
  4. Intersecția dintre metabolismul lipidic și glucidic: rolul apolipoproteinei A-I în modularea funcției celulelor β-pancreatice – Institutul de Biologie și Patologie Celulară „Nicolae Simionescu“, București
  5. Aplicabilitatea tehnicilor de realitate virtuală vs tehnici de yoga în spectrul valențelor anxioase ale tulburărilor psihice – Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gh. Zane“, Iași

Cercetări privind istoria și cultura poporului român

  1. Documente papale și curiale din România (ca. 1250-1600). O ediție critică – Institutul de Istorie „George Barițiu“, Cluj-Napoca
  2. Interacțiunea fenomenelor de (dis)fluenţă în limba română vorbită. Dezvoltare şi studiu de corpus – Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti“, București
  3. Corpus-ul descoperirilor romane din Barbaricum-ul românesc – Institutul de Arheologie, Iași
  4. Pentru un „stil microfonic“ interbelic. Vocile scriitorilor români ca obiect de arhivare între 1928 și 1944 – Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu“, Cluj-Napoca
  5. Sânzienele, Drăgaica – manifestări şi practici în context naţional şi european – Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu“, București
Comunicatul Academiei Române:

Granturile Academiei Române, ediția 2023. 

Stimularea excelenței în cercetare

Academia Română anunță finalizarea competiției interne de proiecte de cercetare științifică GAR-2023, în urma căreia au fost aprobate spre finanțare 19 proiecte, care vor beneficia, în total, de aproximativ 4 milioane de lei, pe o perioadă de 2 ani. Finanțarea granturilor este asigurată din resurse proprii ale Academiei Române, respectiv din Fondul Recurent al Donatorilor, gestionat de Fundația Patrimoniu.

Fiind unul dintre principalii piloni de cercetare din România, Academia Română coordonează activitatea a peste 70 de institute și centre de cercetare științifică, în numeroase domenii ale cunoașterii, cu deosebire în cercetare fundamentală, parte dintre acestea având performanțe la nivel de excelență internațională. Acordarea periodică de granturi se înscrie în direcția misiunii și vocației științifice și culturale a Academiei Române și are ca scop atât stimularea activității de cercetare și a creativității, cât și formarea și dezvoltarea competențelor resursei umane dedicate cercetării științifice.  

Competiția GAR-2023, dedicată exclusiv institutelor și centrelor de cercetare științifică din cadrul Academiei Române, s-a desfășurat pe coordonatele a patru direcții tematice:

  • Cercetări avansate trans- și inter- disciplinare – baza a noi dezvoltări tehnologice;
  • Cercetări la frontiera cunoașterii, cu impact asupra dezvoltării societății; 
  • Cercetări privind istoria și cultura poporului român;
  • Cercetări privind dezvoltarea durabilă a României.

În cadrul competiției au fost depuse spre evaluare 184 de proiecte. Propunerile de proiecte au inclus direcții de cercetare aplicativă distincte și arii tematice prioritare specifice celor 14 secții ale Academiei Române.

Cele 19 proiecte care vor primi finanțare prin Granturile Academiei Române, ediția 2023, repartizate pe cele patru direcții de cercetare, sunt:

Cercetări avansate trans- și inter- disciplinare – baza a noi dezvoltări tehnologice

  1. Influența microbiotei asupra secreției hormonului glucagon-like peptide 1 (glp‐1). Implicații în etiologia diabetului zaharat – Institutul de Biochimie, București
  2. Analiza matematică a unor ecuații nelocale – Institutul de Matematică „Octav Mayer“, Iași
  3. Soluții inteligente de monitorizare a participanților la trafic utilizând instrumente avansate de viziune artificială și modelare matematică riguroasă – Institutul de Informatică Teoretică, Iași
  4. Modelarea de dimensiuni reduse pentru reglarea rezilientă a sistemelor complexe – Institutul de Statistică Matematică și Matematică Aplicată „Gh. Mihoc – Caius Iacob“, București
  5. Câmpul geomagnetic pe teritoriul României. Monitorizare și evoluție – Institutul de Geodinamică „Sabba S. Ștefănescu“, București

Cercetări la frontiera cunoașterii, cu impact asupra dezvoltării societății

  1. Deformări, rigiditate și C*-algebrele grupurilor Lie – Institutul de Matematică „Simion Stoilow“, București
  2. Identificarea modulatorilor secreției citokinei IL-1β țintiți de medicamente repoziționate – Institutul de Biochimie, București
  3. Îmbunătățirea proprietăților antiaterosclerotice ale lipoproteinelor de densitate mare prin adiția unei cantități minime de apolipoproteina E4 –Institutul de Biologie și Patologie Celulară „Nicolae Simionescu“, București
  4. Intersecția dintre metabolismul lipidic și glucidic: rolul apolipoproteinei A-I în modularea funcției celulelor β-pancreatice – Institutul de Biologie și Patologie Celulară „Nicolae Simionescu“, București
  5. Aplicabilitatea tehnicilor de realitate virtuală vs tehnici de yoga în spectrul valențelor anxioase ale tulburărilor psihice – Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gh. Zane“, Iași

Cercetări privind istoria și cultura poporului român

  1. Documente papale și curiale din România (ca. 1250-1600). O ediție critică – Institutul de Istorie „George Barițiu“, Cluj-Napoca
  2. Interacțiunea fenomenelor de (dis)fluenţă în limba română vorbită. Dezvoltare şi studiu de corpus – Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti“, București
  3. Corpus-ul descoperirilor romane din Barbaricum-ul românesc – Institutul de Arheologie, Iași
  4. Pentru un „stil microfonic“ interbelic. Vocile scriitorilor români ca obiect de arhivare între 1928 și 1944 – Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu“, Cluj-Napoca
  5. Sânzienele, Drăgaica – manifestări şi practici în context naţional şi european – Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu“, București

Cercetări privind dezvoltarea durabilă a României.

  1. Comportament economic și cunoștințe financiare. Evaluare și impact asupra guvernanței – Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu“, București
  2. Peisaje turistice degradate din regiunea de nord-vest. Inventariere, evaluare și identificare a unor posibilități de reconstrucție – Centrul de Cercetări Geografice, Cluj-Napoca
  3. Alimentația în documentele etnografice și lingvistice interbelice din patrimoniul institutelor clujene ale Academiei Române. Corpus digital de referințe și transferul cunoașterii către sectorul agroalimentar – Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu“, Cluj-Napoca
  4. Factori protectori și de risc privind violența la tineri. O abordare psiho-educațională și comunitară pentru o dezvoltare și transformare sustenabilă – Institutul de Antropologie ,,Francisc I. Rainer“, București

Competiția GAR-2023 a vizat îndeosebi promovarea temelor originale, în concordanță cu tendințele în curs pe plan intern și internațional, abordarea unor direcții de avangardă și deschiderea unor noi orizonturi de cunoaștere. Obiectivul principal al Granturilor este acela de a susține și promova cercetarea științifică fundamentală și/sau exploratorie, multi-, inter- și trans-disciplinară, urmărind racordarea cercetării științifice desfășurate în cadrul Academiei Române la evoluția, progresul și cerințele mediului socioeconomic național și global.

GAR-2023 urmărește, de asemenea, atingerea obiectivelor strategice ale Planului Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2022-2027 (PNCDI) și anume:

  • Obținerea unor rezultate științifice de vârf, competitive pe plan global, în scopul creșterii vizibilității internaționale a cercetării românești și a transferării ulterioare a rezultatelor în practica socioeconomică;
  • Creșterea competitivității economiei românești prin inovare și transferul cunoștințelor în practica economică; 
  • Îmbunătățirea calității sociale a cercetării, respectiv găsirea de soluții științifice care susțin dezvoltarea socială și îmbunătățesc condiția umană a acesteia.

Biroul de comunicare al Academiei Române

Foto © Pop Nukoonrat | Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


4 comments
  1. “Soluții inteligente de monitorizare a participanților la trafic utilizând instrumente avansate de viziune artificială și modelare matematică riguroasă” – de vedere artificiala

  2. Modelarea de dimensiuni reduse pentru reglarea rezilientă a sistemelor complexe – Institutul de Statistică Matematică și Matematică Aplicată „Gh. Mihoc – Caius Iacob“, București, pare a fi copiat de la Politehnică din competiția PCE2020.

    Are același titlu. Vezi aici: (https://uefiscdi.gov.ro/resource-829027-te2019_rezultate-finale_stiinte-ingineresti.pdf?&wtok=&wtkps=XU9bDoIwELxLvwW7lFpcfjyBMfEEQFGaAEVbATXc3bYx8fG1s7Mzs7sFCnwaZEiMkiQ3mFIkKk31LKy+8G6z6a2W6tGU99KICKamKccy4pYOc+H14OS+JkjS7RvsLMkLN3mGcffdOK3CDOg2X5awtpLGU0xwHyaQSDn0h+OaCZpkSUZ5FkKd9cOsEgDOABiwcAIPrv2fB9wnv0J32lR7wBzqtLy1dayv5/hWn5SppIpHVU9xcbWq0i3Jlxc=&wchk=1c437f5216ca18521a95938c2e66b99d3f20457d)

    1. Buna seara. Va raspunde chiar directorul proiectului ModRedSico, Dr. TC Ionescu.
      Pornind de la ghidul solicitantului GAR2023 care spune explicit in sectiunea 3 ca: “Este interzisă depunerea de proiecte care au în vedere realizarea unor activități deja
      finanțate sau în curs de finanțare, parțial sau integral, din alte surse bugetare.”, spun ca nu scrie nicaieri ca nu se poate refolosi un (titlu al vreunui) text nepublicat!
      Aveti dreptate, are acelasi titlu cu ceea ce spuneti si cu inca vreo cinci incercari de finantare a acestui text, incepand inca de prin 2016. Singura problema este ca, doar acum devine finantabil, prin castig. Desi in lista aia de pe UEFISCDI a obtinut 87.6 puncte, NU a intrat la finantare! Aia e doar lista de punctaje finale. Insa, pentru a gasi proiectele realmente finantate, trebuia sapat nitel si gasita, spre exemplu, lista cu paginile web ale proiectelor finantate: https://uefiscdi.gov.ro/resource-862814-adrese-pagini-web-proiecte-te-2019.pdf , unde nu apare deloc acest titlu.
      Si la fel si in 2018 si in 2019 si in 2020 la PCE (unde textul asta a luat doar 67 de puncte) samd.
      Procedura este similara cu cea a articolelor de cercetare trimise la revistele tari:
      – pas 0. Depunere text[i] la revista R[i];
      – pas 1. Primire recenzii de la revista R[i];
      – pas 2. Daca revista R[i] accepta articolul, atunci stop: victorie, textul este publicat!
      altfel, textul ramane nepublicat si
      – pas 3. Implementare recenzii de la R[i] si adaptare si modificare text[i];
      – pas 4. i:=i+1;
      – pas 5. while i < inf, reia de la pas 0.
      Asa am facut si eu cu acest text si nu numai. Acest text nu a primit niciodata vreo finantare externa sau interna. Si, in ultima instanta, cam cata lipsa de creier (vorba lui Basescu T.) sa am ca sa depun proiect cu fix acelasi titlu?

  3. Doar 4 milioane de lei pentru 19 proiecte?! Mi se pare extrem de puţin, ceea ce demonstrează “interesul” major pe care Academia Română îl arată cercetării. De fapt, nici Guvernul nu se învredniceşte să aloce cercetării, în bugetul ţării, sume mai consistente pentru proiecte care pot ajuta România în dezvoltare, şi asta nu de ieri, de azi, ci cam de 30 de ani încoace. Aşa că, n-ar trebui să mă mai mir!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Sejur de etică la Brașov. Cum arată dezbaterea academică atunci când în spațiul public domină acuzațiile de plagiat la cel mai înalt nivel? Plătitul polițelor, “exagerările”, un moment T0 și rolul instanțelor – principalele griji în deschiderea unei rare conferințe pe tema eticii universitare  

“Valorile etice în societatea actuală” este titlul unei conferințe găzduite, săptămâna trecută, de Universitatea Transilvania din Brașov, unul din rarele momente când, în România, comunitatea din învățământul superior și cercetare…
Vezi articolul

Profesorii şi ceilalţi bugetari “pot fi ȋndreptățiţi la solicitarea diferențelor salariale ȋn procent de 21%” după trecerea contribuţiilor de la angajat la angajator de la 1 ianuarie 2018 – Studiu publicat în Revista Română de Statistică

“Personalul plătit din fonduri publice poate fi ȋndreptățit la solicitarea diferențelor salariale ȋn procent de 21%”, arată un studiu care analizează conflictele de muncă privind aplicarea Legii salarizării în sectorul…
Vezi articolul