România ar putea deveni, începând cu anul 2026, membră a Agenției Europene pentru Cerințe Educaționale Speciale și Educație Incluzivă (EASNIE), potrivit Memorandumului aflat pe ordinea de zi a ședinței de Guvern din 11 decembrie. Aderarea ar aduce acces la expertiză internațională, la instrumente și metodologii moderne pentru educația incluzivă, dar și la schimburi de bune practici între statele europene.
Participarea României la EASNIE „va sprijini dezvoltarea metodologiilor, instrumentelor și resurselor educaționale care susțin educația incluzivă și facilitează adaptarea procesului de predare-învățare-evaluare pentru diferite categorii de copii aflați în risc de excluziune școlară”, se precizeaza in document.
Agenția europeană pentru cerințe educaționale speciale și educație incluzivă (EASNIE) este o organizație independentă non-profit care acționează ca o platformă de colaborare pentru ministerele educației din statele membre ale Uniunii Europene (UE) pentru dezvoltarea sistemelor educaționale incluzive în vederea asigurării dreptului fiecărui elev de a beneficia de oportunități educaționale incluzive, echitabile și de înaltă calitate.
Activitatea agenției se bazează pe analiza evoluțiilor politicilor și practicilor din țările membre, oferind pe baza cercetărilor în domeniu informații și orientări bazate pe dovezi și sprijinind diseminarea și schimburile de bune practici și experiență, potrivit memorandumului.
De ce vrea România să adere?
„Necesitatea aderării la Agenția europeană pentru cerințe educaționale speciale și educație incluzivă Promovarea și asigurarea unei educații incluzive este una din prioritățile sistemului de învățământ din România.
În acest context, România acordă o atenție specială copiilor expuși riscului de marginalizare, excludere sau de a avea rezultate școlare scăzute. De asemenea, asigurarea unui mediu școlar sigur și incluziv este o obligație a unităților de învățământ pentru a proteja elevii de orice formă de stigmatizare sau discriminare. Conform Legii Învățământului Preuniversitar nr. 198/2023, statul garantează dreptul la o educație incluzivă de calitate tuturor beneficiarilor primari ai educației, respectând principiul incluziunii.
În ceea ce privește participarea la educație a copiilor cu cerințe educaționale speciale determinate de dizabilități fizice, intelectuale și/sau senzoriale, tulburări emoționale sau de neurodezvoltare, inadaptare socială, etc., a fost creat cadrul pentru intervenție timpurie începând cu grupa mică din învățământul preșcolar.
Mai mult, este în curs de elaborare cadrul legislativ pentru acordarea serviciilor educaționale și de asistență oferite beneficiarilor primari cu cerințe educaționale speciale, de stabilire a nivelului de sprijin necesar, precum și de implementare a planului individualizat de servicii care vor avea în vedere adaptări curriculare parțiale, asistență psihopedagogică și intervenții de specialitate din partea echipei multidisciplinare, flexibilizarea orarului școlar pentru a permite sprijin specializat, sau activități de suport educațional individualizat sau în grupe mici.
Întrucât prevenirea și combaterea fenomenului de segregare școlară constituie o condiție imperativă pentru implementarea principiilor școlii incluzive, în decembrie 2024 a fost aprobată noua metodologie pentru monitorizarea, identificarea, evaluarea, prevenirea și combaterea segregării școlare în învățământul preuniversitar prin acțiuni de prevenire și monitorizare.
În vederea asigurării unui mediu incluziv, cadrul de monitorizare urmărește fenomenul segregării școlare, pe baza a 5 criterii: criteriul etnic, criteriul dizabilității, criteriul statutului socio-economic al familiilor, criteriul performanțelor școlare ale elevilor, criteriul mediului de rezidență al elevilor. Ministerul Educației și Cercetării, beneficiind de sprijinul UNICEF și DG REFORM a Comisiei Europene, a lansat în octombrie 2024 proiectul „Politici și resurse pentru școli sigure și suportive”.
Proiectul se va derula in perioada iulie 2024 – iunie 2026 și are ca obiectiv promovarea unui mediu școlar sănătos și sigur în care învățarea socială și emoțională, sprijinul psihosocial și sănătatea mintală fac parte din cultura și practica curentă a fiecărei școli, ca abordare la nivelul școlii în ansamblu. Prin acest proiect se vor dezvolta instrumente personalizate de sprijin pentru personalul didactic și programe de formare dedicate pentru a facilita integrarea de activități pentru dezvoltarea competențelor sociale și emoționale în activitatea de predare și în managementul clasei.
În ceea ce privește demersurile în curs la nivel național, sunt avute în vedere aspecte cu privire la:
– dezvoltarea și promovarea de metodologii, instrumente și resurse educaționale care susțin educația incluzivă și facilitează adaptarea procesului de predare-învățare-evaluare pentru diferite categorii de copii aflați în risc de excluziune școlară;
– organizarea cadrului de asistență psihopedagogică, integrare socială și culturală în mediul școlar, consiliere școlară și profesională, terapie logopedică, mediere școlară, prevenirea comportamentelor de risc, intervenție în situații de violență școlară și asistență medicală destinate copiilor/elevilor în risc de excluziune școlară;
– dezvoltarea strategiilor de inserție socioprofesională a elevilor cu CES, alături de alți factori interesați; – dezvoltarea și implementarea unor programe naționale de formare continuă a personalului didactic de predare din sistemul național de învățământ, în domeniul educației incluzive.
În acest context, dobândirea calității de membru a României la Agenția europeană pentru cerințe educaționale speciale și educație incluzivă și participarea la activitățile acesteia reprezintă o oportunitate esențială de cooperare pentru atingerea obiectivelor inițiate la nivel național privind promovarea și asigurarea unei educații incluzive pentru toți elevii.
Mai mult, aderarea României la această structură europeană reprezintă o prioritate strategică în contextul angajamentelor asumate de țara noastră în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și al procesului de implementare a reformei privind echitatea și incluziunea în educație, în concordanță cu obiectivele europene stabilite prin Spațiul European al Educației și al Cadrului Strategic Național pentru Educație ”România Educată”, conform documentului.
Ce obligații va avea România dacă devine membră EASNIE
În Memorandum se precizează că fiecare stat membru „desemnează un reprezentant național și un coordonator național care asistă reprezentantul și sprijină coordonarea fluxului de informații din și către statul membru.”
Consiliul reprezentanților EASNIE este organul de conducere „responsabil pentru luarea deciziilor strategice referitoare la activitatea Agenției: orientările generale de politică, misiunea, obiectivele, valorile, domeniile de activitate.”
Fiecare stat plătește o taxă anuală. Taxă anuală a României va fi acoperită în primii trei ani (2026–2028) în cadrul proiectului ‘Competențe pentru incluziune’, finanțat din Programul Educație și Ocupare. Ulterior, taxa va fi acoperită de la bugetul de stat.
Despre Agenția Europeană pentru Educație Incluzivă
EASNIE are 31 de țări membre, inclusiv 26 de state membre ale Uniunii europene: Austria, Belgia (Comunitățile Flamandă, Franceză și Germană), Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, Portugalia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveția și Marea Britanie (Anglia, Irlanda de Nord și Țara Galilor)din Marea Britanie (Anglia, Irlanda de Nord și Țara Galilor), precum și din Islanda, Norvegia, Serbia și Elveția).
Agenția este o inițiativă a Guvernului danez din 1996, care a funcționat pe o perioadă de probă de trei ani cu sprijinul autorităților daneze, iar în 1999 Agenția a fost înființată oficial ca organizație europeană pentru cerințe educaționale speciale și educație incluzivă.
EASNIE este singurul organism european susținut de statele membre cu misiunea specifică de a contribui la îmbunătățirea calității și eficacității serviciilor educaționale incluzive oferite tuturor elevilor.
Agenția este cofinanțată de ministerele educației din țările membre prin contribuții anuale și de Comisia Europeană prin intermediul unei subvenții de funcționare în cadrul programului Erasmus+ al UE, potrivit documentului.
DOCUMENT MEMORANDUM cu tema: Aderarea României la Agenţia Europeană pentru cerinţe educaţionale speciale şi educaţie incluzivă (EASNIE)
Raluca Pantazi
Redacția
