Adrian Curaj, fost ministru al Educației: Cred puternic că ne trebuie un CNATDCU care să vegheze asupra calității și aspectelor de etică la nivel de sistem. Dar nu să facă bucătăria pe care trebuie să o facă universitățile

2.237 de vizualizări
Adrian Curaj – Foto: Inquam Photos / Ion Mates
Cum poți acorda o diplomă în sistem joint degree, deci cu cel puțin o altă universitate din Europa, dacă diploma din România este emisă de Ministerul Educației? Întrebarea este ridicată de fostul ministru al Educației Adrian Curaj, cel care în mandatul din 2016 a încercat să modifice legea astfel încât universitățile să fie cele care eliberează diploma de doctor, nu Ministerul Educației cum e în prezent. Inițiativa fostului ministru a fost primită cu mare ostilitate, în contextul în care eliberarea de către universitate însemna și retragerea tot de către instituția de învățământ superior, iar o serie de plagiate, ca cel al fostului premier, Victor Ponta, așteptau să fie tranșate tocmai de Ministerul Educației, nu de universitățile de la care obținuseră doctoratele prin plagiat.

Contactat de Edupedu.ro în contextul în care mai mulți rectori nemulțumiți că nu fac parte din CNATDCU ar fi propus desființarea pur și simplu a forului, potrivit Pressone.ro, Curaj a declarat că a discutat cu rectorii, dar “într-un context mai mare, cel din 2016, și această părere e consolidată acum, în 2020, de ceea ce se întâmplă în proiectul universităților europene, acolo unde se pune accent pe acordarea diplomelor în mecanism joint degree”.

Evident că plagiatul tot la CNATDCU s-ar duce“, a precizat Curaj, pentru Edupedu.ro.

“Poziția mea mi-am exprimat-o nu legat de soarta CNATDCU, ci revin la propunerea făcută ca ministru în 2016 în pregătirea acelei ordonanțe 4, când am spus că este esențial să clarificăm că răspunderea pentru acordarea titlului este la universitate sau la Academia Română și ele trebuie să emită și diploma. În acest context, CNATDCU are rol de control al calității întregului proces de acordare a titlurilor de doctor, inclusiv a aspectelor de etică. Evident că plagiatul tot la CNATDCU s-ar duce”, a declarat Adrian Curaj, directorul general al Unităţii Executive pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI).

Acesta a susținut că “universitatea este cea care organizează doctoratul, ea are responsabilitatea acordarii titlului, dar finalizarea procesului de acordare a titlului și emiterea diplomei este condiționată de ‘avizul CNATDCU’ care se uită la corectitudinea procesului, eventual dacă cineva are un comentariu legat de etică care nu e rezolvat la nivelul universității. Provocarea este: suntem suficient de maturi pentru ca responsabilitatea în sistem să fie clarificată? Responsabilitatea o au cei care organizează doctoratul, iar la nivel național există un mecanism de control al calității, inclusiv pe etică, care este CNATDCU, iar în situația în care cei care organizează doctoratul nu răspund principiilor de calitate se poate lua decizia de desființare a școlii doctorate. Recomandarea CNATDCU să fie desființarea școlii pentru că nu reușește să intre într-un proces. Probabil că posibilitatea de a spune unei școli doctorale: de mâine nu mai funcționați pentru că nu îndepliniți condițiile de calitate, inclusiv criteriile de etică, a speriat”.

“Eu și în grup [grupul de discuție al rectorilor – N.Red.] am spus că am revenit la mecanismul din 2016 actualizat cu ce se întâmplă în universitățile europene. Trebuie să existe un mecanism de control al calității și el trebuie să rămână. Nici inițiativa din 2016 nu a pus problema desființării CNATDCU, ci clarificarea rolului. E cu totul altceva”, a afirmat Curaj, pentru Edupedu.ro.

“Eu cred că ne trebuie un mecanism de control la nivel național legat de titluri, inclusiv la nivel de etică și eu cred că CNATDCU poate să joace foarte bine acest rol. E important să lămurim: titlurile și diploma se organizează la nivelul instituției, deci ea are responabilitatea. Acum, întreg demersul de universități europene și de introducere a procesului de joint degree, deci de emitere a unor documente care atestă încheierea unor programe de studii între mai multe universități din diferite țări, ne obligă să adoptăm o legislație în favoarea joint degree. Universitatea emite titlul, să semneze în spiritul joint degree”, a precizat acesta.

“Există mecanisme de control al calității în Europa și mecanisme care asigură componenta de etică. Eu chiar cred puternic că ne trebuie un CNATDCU care să vegheze asupra calității și aspectelor de etică la nivel de sistem. Dar nu să facă bucătăria pe care trebuie să o facă universitățile. Acum, universitățile pregătesc totul, dar decizia finală este ca urmare a deciziei CNATDCU, inclusiv acordarea se face prin ordin de ministru. Este oarecum o diluare a responsabilității la nivel de instituție”, susține Curaj.

“Poate ani în urmă asta era situația. Cred că la momentul acesta întreg demersul din jurul nostru – și accentuez că universitățile europene ne împing automat să abordăm din punct de vedere al joint degree-ului descentralizarea. Vor fi voci, așa cum au fost și în 2016, care vor spune că universitățile nu sunt pregătite. Dar rămânem înțepeniți în a nu fi pregătiți sau descentralizăm cu sens, având grijă ca la nivelul Ministerului Educației și al CNATDCU să fim foarte puternici pe asigurarea calității și pe grija, la nivel de sistem, ca etica să fie un principiu puternic implementat”, a afirmat directorul UEFISCDI.

“Ce am vorbit eu e parte din ceea ce ar trebui făcut de CNATDCU actual, astfel încât mecanismele să fie în spiritul bunei practici instituționale. Nu doar că acest for joacă un rol major în a pregăti transformarea și a face recomandările potrivite decidentului, în acest caz ministrului, ci el este parte a transformării. Eu nu mă uit la nume, mă uit la instituție. Instituția trebuie să aibă mandatul de a transforma ce înseamnă titlurile, astfel încât să fim aliniați cu joint degree-urile [“joint degree” înseamnă o diplomă emisă de cel puțin 2 universități care i-au oferit studentului programe integrate de studii și care sunt recunoscute oficial la nivel european]”.

“CNATDCU poate să recomande, dar nu are forță de reglementare. Forța CNATDCU este mare pentru că sunt mulți oameni de știință, personalități și înțelegând provocările din jurul nostre el poate să facă recomandări – asta e părerea mea, părere pe care mi-am formulat-o în 2016 și era bazată pe autonomie și control și acum realitatea ne arată că unul dintre subiectele cheie pe agendă este joint degree-ul. Hai să o facem. Și atunci CNATDCU are un rol extraordinar: un rol transformațional și asta nu se face peste noapte, în următoarele luni astfel încât să ajungi la un mecanism agil în buna practică europeană și care răspunde cerințelor și dinamicii colaborărilor europene. Eu nu spun asta în contextul unor posibile discuții despre desființare – despre care eu nu știu – dar o spun în contextul modului în care văd transformări în sistemul de învățământ superior românesc spre performanță”, a declatat Curaj.

Citește și:

 

 


2 comments
  1. Cand vor binevoi alesii neamului sa se ocupe si de OUG75-2005 aprobata prin Legea 87-2006 privind asa-zisa ASIGURARE A CALITATII EDUCATIEI? Textul este conceput de nespecialisti in Managementul calitatii, fiind plin de confuzii, erori conceptuale, lacune incredibile, etc. – situatie care a generat in 15 ani SIMULACRE GENERALIZATE IN SCOLI SI UNIVERSITATI (introduse si impuse de ARACIP si ARACIS) desi consumatoare de mari resurse si generatoare de hiper-birocratie inutila…NICI POMENEALA DE GENERAREA INCREDERII IN FURNIZORII DE EDUCATIE – scopul delcarat al asigurarii calitatii educatiei – asa cum oricine poate constata…

  2. In absenta reformarii învățământului superior, instituția este necesară. Legea educatiei prevedea evaluarea scolilor doctorale si clasificarea universitatilor in functie de criterii. Aceasta clasificare conducea la finantarea universitatilor bazata pe performantele acestora si nu pe numarul de studenti. Viciul de fond este dependenta de numar in finantarea de la buget. O solutie ar putea fi autonomia universitara dusa pana la capat, adica universitatile isi obtin banii din taxe, pe care le gestioneaza responsabil, recalibrandu-se in scopul sporirii calitatii stiintifice si educationale.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Formare condusă de studenți de la informatică, pentru profesorii de TIC din școlile gimnaziale – propunerea unui profesor pentru Strategia de digitalizare a educației

Formarea pentru profesorii care vor să predea tehnologia informațiilor și comunicațiilor s-ar putea face cu studenți de la facultățile de informatică, e de părere profesorul Cătălin Cărăușu, profesor de matematică…
Vezi articolul

Primele rețele de contagiune cu COVID-19 din România – Studiu interdisciplinar al cercetătorilor de la Universitatea din București: 5% dintre cei cu noul coronavirus l-au transmis direct la peste 50% din celelalte cazuri

“Grupul de cercetare a grafurilor și rețelelor sociale GraphNets din cadrul Facultății de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București, a analizat informațiile cu privire la primele 308 cazuri confirmate…
Vezi articolul

Admitere 2022. De ce să alegi Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș? Ai 7 facultăți, cu specializări ca medicină, informatică, drept, litere, management, finanțe-bănci sau administrație publică (P)

Universitate recunoscută pe plan național și internațional, are în structura sa șapte facultăți menite să satisfacă pe deplin dorințele persoanelor interesate de o carieră în domeniile: sănătate, inginerie, informatică, arhitectură,…
Vezi articolul