Remus Pricopie: ‘Desființarea CNATDCU’ nu e o reformă care să justifice un referendum / Universitarii sunt de acord ca o persoană care nu deține titlul de doctor să fie rector? Printre întrebări să se afle și cumulul de funcții

1.689 de vizualizări
Remus Pricopie / INQUAM Photos – Octav Ganea
Reacție dură a rectorului SNSPA, Remus Pricopie, la decizia Biroului Permanent al Consiliului Rectorilor de a organiza referendum în universități pentru a decide soarta celui mai important for în analizarea plagiatelor: CNATDCU.

“‘Desființarea CNATDCU’ nu este o reformă sau o politică publică care să justifice declanșarea – în plină pandemie și în an electoral – a unui referendum în fiecare universitate din România. Propunerea este cu atât mai surprinzătoare cu cât, în urmă cu câteva săptămâni, conducerea CNR considera că #CNATDCU este atât de important pentru universități încât rectorii trebuie să fie implicați în procesul de desemnare a Consiliului și a comisiilor de specialitate, deși legea acordă acest atribut ministrului Educației”, spune Pricopie.

Rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) afirmă că nu exclude în totalitate organizarea unui referendum. “Cu o condiție, însă: printre întrebările adresate comunității academice să se afle și tema politizării universităților, a cumulului de funcții și, evident, pot fi incluse și alte teme. Poate în acest fel aflăm și noi ce părere au cei aproximativ 30.000 de academici din România despre faptul că un rector, deși ar trebui să stea departe de politică – așa cum precizează art. 123 din Legea Educației –, ocupă simultan și funcții de decizie politică. De asemenea, poate aflăm dacă universitarii din România sunt de acord ca o persoană care nu deține titlul de doctor în științe poate fi rector”.

Remus Pricopie, rectorul SNSPA, despre discuțiile din CNR cu privire la modificarea CNATDCU:

Deși oficial nu am primit nicio informare de la conducerea CNR, am aflat din presă (https://pressone.ro/exclusiv-planul-secret-de-desfiintare-a…) că se intenționează declanșarea unui proces complex de consultare a universităților pe tema “desființării CNATDCU”, consultare care ar îmbrăca forma unui referendum organizat în fiecare universitate.

Ca profesor într-o școală de guvernare, nu pot să nu fac unele precizări:

1. “Desființarea CNATDCU” nu este o reformă sau o politică publică care să justifice declanșarea – în plină pandemie și în an electoral – a unui referendum în fiecare universitate din România. Propunerea este cu atât mai surprinzătoare cu cât, în urmă cu câteva săptămâni, conducerea CNR considera că #CNATDCU este atât de important pentru universități încât rectorii trebuie să fie implicați în procesul de desemnare a Consiliului și a comisiilor de specialitate, deși legea acordă acest atribut ministrului Educației.

2. “Întoarcerea la popor” este, la prima vedere, un instrument democratic, care, de regulă, crește nivelul de participare al cetățenilor la adoptarea unor decizii. Cu toate acestea, el poate fi folosit și într-o manieră speculativă, capabilă să denatureze caracterul democratic al consultării, mai ales dacă în spate nu sunt argumente clare în sensul reformei propuse.

3. Dacă informațiile din presă sunt corecte, nu este clar în ce calitate a propus Mihnea Costoiu desființarea CNATDCU: cea de senator, de membru al comisiei de specialitate din Parlamentul României, de secretar general al CNR sau de rector?

4. Deși mi se pare că se deturnează sensul conceptului de „referendum” pentru a „pune la colț” Ministerul Educației și Cercetării, care nu a ținut cont de „recomandările” conducerii CNR cu privire la constituirea noului CNATDCU, nu exclud ca, în calitate de rector al SNSPA, să susțin această propunere. Cu o condiție, însă: printre întrebările adresate comunității academice să se afle și tema politizării universităților, a cumulului de funcții și, evident, pot fi incluse și alte teme. Poate în acest fel aflăm și noi ce părere au cei aproximativ 30.000 de academici din România despre faptul că un rector, deși ar trebui să stea departe de politică – așa cum precizează art. 123 din Legea Educației –, ocupă simultan și funcții de decizie politică. De asemenea, poate aflăm dacă universitarii din România sunt de acord că o persoană care nu deține titlul de doctor în științe poate fi rector.

Recomandarea mea către anumiți colegi rectori (nu foarte mulți, aproximativ 4-5) este să lase jocurile politice și să se ocupe de universitățile pe care le conduc.

PS: Va veni momentul – curând – în care partidele politice vor trebui să se pronunțe pe acest abuz de putere al unor rectori. Abia aștept să văd cum vor transpune în practică discursurile electorale dominate de principii, valori și angajamente legate de buna guvernare.


1 comentariu
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

EXCLUSIV Rectorul Universității București, Marian Preda, despre amnistierea plagiatorilor de Parlament: Un demers complet ilegitim. Nu au fost consultate marile universități, Consiliul Rectorilor, CNATDCU / Parlamentarul inițiator nu are nicio legătură sau experiență cu domeniul

Rectorul Universității din București, profesorul și sociologul Marian Preda, a declarat pentru Edupedu.ro că amendamentul care îi amnistiază pe plagiatorii care și-au obținut titlul de doctor înainte de 2011 „nu…
Vezi articolul

Alianța Organizațiilor Studențești: Dizolvarea CNATDCU nu își regăsește raționamentul în sistemul educațional românesc / Întâlnim regulat universități cazuri de plagiat în formă continuată, unde nu se pedepsește sub nicio formă conduita necinstită

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) “nu dorește anestezierea mecanismelor de verificare de la nivel național și solicită rigurozitate și coerență în deciziile care gravitează în jurul acestui…
Vezi articolul

Conducere nouă la agenția care evaluează calitatea învățământului superior, ARACIS. Noul președinte este Octavian Mădălin Bunoiu, prorector la Universitatea de Vest din Timișoara

Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior, ARACIS, anunță desemnarea unei noi conduceri. În urma unei ședințe de joi a Consiliului ARACIS, Octavian Mădălin Bunoiu (prorector Universitatea de…
Vezi articolul

Rezidențiat 2019. Specializarea în chirurgie orală și maxilo-facială, doar pentru medicii cu două facultăți absolvite, potrivit unui proiect de Ordin. ANOSR susține că e o discriminare și cere implementarea treptată a măsurii

Actualele generații de studenți ar fi discriminate dacă aceștia ar dori să opteze pentru specializarea de Chirurgie orală și maxilo-facială, susține Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) într-un…
Vezi articolul