Remus Pricopie: ‘Desființarea CNATDCU’ nu e o reformă care să justifice un referendum / Universitarii sunt de acord ca o persoană care nu deține titlul de doctor să fie rector? Printre întrebări să se afle și cumulul de funcții

1.700 de vizualizări
Remus Pricopie / INQUAM Photos – Octav Ganea
Reacție dură a rectorului SNSPA, Remus Pricopie, la decizia Biroului Permanent al Consiliului Rectorilor de a organiza referendum în universități pentru a decide soarta celui mai important for în analizarea plagiatelor: CNATDCU.

“‘Desființarea CNATDCU’ nu este o reformă sau o politică publică care să justifice declanșarea – în plină pandemie și în an electoral – a unui referendum în fiecare universitate din România. Propunerea este cu atât mai surprinzătoare cu cât, în urmă cu câteva săptămâni, conducerea CNR considera că #CNATDCU este atât de important pentru universități încât rectorii trebuie să fie implicați în procesul de desemnare a Consiliului și a comisiilor de specialitate, deși legea acordă acest atribut ministrului Educației”, spune Pricopie.

Rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) afirmă că nu exclude în totalitate organizarea unui referendum. “Cu o condiție, însă: printre întrebările adresate comunității academice să se afle și tema politizării universităților, a cumulului de funcții și, evident, pot fi incluse și alte teme. Poate în acest fel aflăm și noi ce părere au cei aproximativ 30.000 de academici din România despre faptul că un rector, deși ar trebui să stea departe de politică – așa cum precizează art. 123 din Legea Educației –, ocupă simultan și funcții de decizie politică. De asemenea, poate aflăm dacă universitarii din România sunt de acord ca o persoană care nu deține titlul de doctor în științe poate fi rector”.

Remus Pricopie, rectorul SNSPA, despre discuțiile din CNR cu privire la modificarea CNATDCU:

Deși oficial nu am primit nicio informare de la conducerea CNR, am aflat din presă (https://pressone.ro/exclusiv-planul-secret-de-desfiintare-a…) că se intenționează declanșarea unui proces complex de consultare a universităților pe tema “desființării CNATDCU”, consultare care ar îmbrăca forma unui referendum organizat în fiecare universitate.

Ca profesor într-o școală de guvernare, nu pot să nu fac unele precizări:

1. “Desființarea CNATDCU” nu este o reformă sau o politică publică care să justifice declanșarea – în plină pandemie și în an electoral – a unui referendum în fiecare universitate din România. Propunerea este cu atât mai surprinzătoare cu cât, în urmă cu câteva săptămâni, conducerea CNR considera că #CNATDCU este atât de important pentru universități încât rectorii trebuie să fie implicați în procesul de desemnare a Consiliului și a comisiilor de specialitate, deși legea acordă acest atribut ministrului Educației.

2. “Întoarcerea la popor” este, la prima vedere, un instrument democratic, care, de regulă, crește nivelul de participare al cetățenilor la adoptarea unor decizii. Cu toate acestea, el poate fi folosit și într-o manieră speculativă, capabilă să denatureze caracterul democratic al consultării, mai ales dacă în spate nu sunt argumente clare în sensul reformei propuse.

3. Dacă informațiile din presă sunt corecte, nu este clar în ce calitate a propus Mihnea Costoiu desființarea CNATDCU: cea de senator, de membru al comisiei de specialitate din Parlamentul României, de secretar general al CNR sau de rector?

4. Deși mi se pare că se deturnează sensul conceptului de „referendum” pentru a „pune la colț” Ministerul Educației și Cercetării, care nu a ținut cont de „recomandările” conducerii CNR cu privire la constituirea noului CNATDCU, nu exclud ca, în calitate de rector al SNSPA, să susțin această propunere. Cu o condiție, însă: printre întrebările adresate comunității academice să se afle și tema politizării universităților, a cumulului de funcții și, evident, pot fi incluse și alte teme. Poate în acest fel aflăm și noi ce părere au cei aproximativ 30.000 de academici din România despre faptul că un rector, deși ar trebui să stea departe de politică – așa cum precizează art. 123 din Legea Educației –, ocupă simultan și funcții de decizie politică. De asemenea, poate aflăm dacă universitarii din România sunt de acord că o persoană care nu deține titlul de doctor în științe poate fi rector.

Recomandarea mea către anumiți colegi rectori (nu foarte mulți, aproximativ 4-5) este să lase jocurile politice și să se ocupe de universitățile pe care le conduc.

PS: Va veni momentul – curând – în care partidele politice vor trebui să se pronunțe pe acest abuz de putere al unor rectori. Abia aștept să văd cum vor transpune în practică discursurile electorale dominate de principii, valori și angajamente legate de buna guvernare.


1 comment
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Ministerul Educației solicită Guvernului 30 de milioane de lei pentru a acoperi cheltuieli din proiecte PNRR pe digitalizarea universităților și construcția de cămine și dotarea atelierelor de practică din școlile profesionale – proiect

Ministerul Educației solicită Guvernului 30 de milioane de lei din fondul de rezervă pentru a acoperi cheltuieli cu proiecte finanțate prin PNRR pe digitalizare și infrastructură universitară și dotarea laboratoarelor…
Vezi articolul

Reguli noi pentru promovarea în Universități: Pentru funcția de profesor universitar, candidații trebuie să dețină atestatul de abilitare / La fiecare urcare în funcție va trebui un nou certificat și aviz medical, certificat de integritate și cazier judiciar

Pentru înscrierea la examenul de promovare în funcţia de profesor universitar este necesară deținerea atestatului de abilitare, conform Metodologiei-cadru privind organizarea şi desfășurarea examenului de promovare în cariera didactică, în…
Vezi articolul

Guvernatorul Mugur Isărescu afirmă că educația economico-financiară a ocupat constant un loc fruntaș printre obiectivele strategice ale Băncii Naționale a României / Potrivit OCDE, românii sunt printre ultimii în Europa la capitolul educației financiară

Educația în domeniul economico-financiar a ocupat constant un loc fruntaş pe agenda de priorităţi şi obiective de importanţă strategică ale Băncii Naţionale a României (BNR), a susținut, joi, guvernatorul Băncii…
Vezi articolul

BREAKING Instituția-cheie în analizarea plagiatelor este desființată în proiectul Legii educației, în plin scandal de plagiat la adresa premierului. Nicolae Ciucă “a validat“ proiectul de lege și va scăpa de analiza CNATDCU dacă legea intră în vigoare

Instituția esențială în analizarea plagiatelor este desființată prin reorganizare și pierderea atribuțiilor specifice, în Proiectul Legii învățământului superior, document care are aprobarea oficială a președintelui Klaus Iohannis și care a…
Vezi articolul

VIDEO Funeriu: Dacă am fi mers până la capăt cu această luptă împotriva plagiatelor, am fi decapitat toate instituţiile de forţă ale României / Eu astăzi cred că a devenit o problemă de siguranţă naţională

Fostul ministru al Educaţiei, Daniel Funeriu, cel care a început demersurile pentru descoperirea tezelor academice plagiate, susţine că dacă demersul început în urmă cu aproximativ un deceniu ar fi fost…
Vezi articolul