Elevii din toată țara sunt îndemnați să vină îmbrăcați în negru la școală luni, 28 septembrie, într-un protest pașnic față de introducerea uniformelor școlare obligatorii. Alegerea aceleiași culori este intenționată: „Îmbrăcându-ne toți la fel, arătăm faptul că ne putem mobiliza cu toții împotriva unei astfel de măsuri”, a explicat Alexandru Manole, președintele Consiliului Județean al Elevilor Iași, pentru Radio Iași. Acesta susține că uniforma este „absolut inutilă pentru combaterea fenomenului de bullying”.
Protestul este organizat de Consiliul Național al Elevilor împreună cu structurile județene, după ce proiectul PSD privind introducerea obligatorie a uniformelor în școli a trecut de Senat. Camera Deputaților este for decizional.
„În data de 28 septembrie, alături de Consiliul Național al Elevilor și de Consiliile județene ale elevilor, vom demara un protest pașnic pentru respingerea acestei propuneri, iar toți elevii se vor îmbrăca în negru. Și da, poate suna interesant faptul că fix noi respingem această măsură de a purta toți aceeași culoare și aceeași uniformă, însă credem cu tărie că acesta ar fi un mesaj mult mai puternic decât dacă am purta o banderolă albă, de exemplu, cum am mai avut în trecut. Practic, îmbrăcându-ne toți la fel, arătăm faptul că ne putem mobiliza cu toții împotriva unei astfel de măsuri, care, credem noi, este absolut inutilă pentru combaterea fenomenului de bullying”, a declarat Alexandru Manole pentru Radio Iași.
Participarea la protest este voluntară, potrivit aceleiași surse. Elevii nu trebuie să cumpere haine special pentru această acțiune și pot purta haine negre pe care le au deja, inclusiv un singur articol vestimentar de această culoare.
Alexandru Manole: Primim sesizări de bullying și din școli în care uniforma se poartă
Unul dintre principalele argumente ale Consiliului Elevilor împotriva propunerii este că obligativitatea uniformei nu ar rezolva fenomenul de bullying.
„Consiliul Elevilor se opune clar acestei propuneri și considerăm și credem cu tărie că introducerea uniformei nu ar facilita cu siguranță eliminarea bullying-ului din școli, pentru că suntem siguri că lucrurile sunt de altă natură în ceea ce privește acest fenomen, care se întâmplă de foarte mult timp, inclusiv atunci când uniforma era introdusă în școli. Noi lunar și chiar săptămânal primim sesizări cu privire la cazuri de bullying și de violență și în acele școli știm cu siguranță că uniforma se poartă”, a declarat Alexandru Manole.
Reprezentantul elevilor a mai spus că aceștia nu au fost invitați la consultările privind proiectul și că uniforma nu poate rezolva diferențele sociale dintre elevi. CNE susține că uniforma nu poate înlocui măsurile destinate reducerii inegalităților din sistemul de educație.
Proiectul a trecut de Senat. Camera Deputaților are votul decisiv
Proiectul PSD privind introducerea uniformelor obligatorii a trecut mai întâi, pe 15 septembrie, de Comisia pentru Învățământ din Senat. Amendamentele au fost votate de senatorii PSD, PNL și AUR din comisie, în timp ce senatorii USR s-au abținut.
Forma adoptată în comisie a eliminat una dintre cele mai controversate prevederi introduse anterior în proiect: sancționarea părinților și a școlilor pentru nepurtarea uniformei.
Într-o etapă anterioară, proiectul ajunsese să prevadă amenzi între 1.000 și 5.000 de lei pentru părinții elevilor care nu se prezentau la cursuri în uniformă, potrivit senatorului USR Ștefan Pălărie. Erau prevăzute sancțiuni și pentru unitățile de învățământ care nu asigurau respectarea obligației.
Ambele categorii de amenzi au fost eliminate în Comisia pentru Învățământ înainte ca proiectul să ajungă la votul plenului Senatului.
Camera Deputaților este camera decizională pentru această inițiativă legislativă, astfel că introducerea uniformei obligatorii nu este, în acest moment, o măsură definitiv adoptată de Parlament.
Părinții: Un cod de conduită vestimentară poate exista, dar decizia ar trebui să rămână la nivelul școlilor
Și Federația Națională a Părinților Edupart a intervenit în dezbaterea privind uniformele. Organizația a transmis că nu se opune uniformei școlare în sine, dar s-a opus „categoric” sancționării cu amenzi între 1.000 și 5.000 de lei a părinților ai căror copii nu poartă uniforma.
Cătălin Nan, președintele Federației Părinților Edupart, a susținut că ar trebui să existe un cod de conduită vestimentară în școli, însă stabilirea acestuia și eventuala introducere a unei uniforme ar trebui să rămână la latitudinea comunităților școlare.
Federația a atras atenția și că nepurtarea uniformei nu trebuie să poată deveni un motiv pentru refuzarea accesului elevului la școală, trimiterea acestuia acasă sau consemnarea unei absențe. În locul amenzilor, organizația a propus un mecanism gradual de dialog și responsabilizare a familiei.
Argumentele folosite pentru uniforma obligatorie
Proiectul a fost promovat inclusiv cu argumentul că uniformele ar contribui la diminuarea discriminării și a bullying-ului și ar reduce diferențele vizibile dintre elevii proveniți din familii cu posibilități financiare diferite.
Edupedu.ro a analizat anterior argumentele și exemplele internaționale folosite în susținerea inițiativei și a arătat că unele dintre afirmațiile din justificarea proiectului nu corespund situației din țările europene prezentate drept exemple.
Dezbaterea din Parlament a avut loc în condițiile în care uniforma școlară poate fi deja stabilită la nivelul unor unități de învățământ, prin regulile proprii. Miza proiectului aflat acum în procedură parlamentară este însă transformarea uniformei într-o obligație stabilită prin lege pentru elevi.
În acest context are loc protestul anunțat pentru luni, 28 septembrie. Consiliul Național al Elevilor îi îndeamnă pe elevii care vor să participe să vină la școală în negru, folosind tocmai imaginea unei vestimentații comune ca mesaj împotriva obligativității uniformei.
„Poate suna interesant faptul că fix noi respingem această măsură de a purta toți aceeași culoare și aceeași uniformă”, spune Alexandru Manole, însă, în opinia reprezentanților elevilor, tocmai această alegere arată capacitatea lor de a se mobiliza voluntar împotriva măsurii.
