Alianța Colegiilor Centenare, despre noile norme: Ce este de fapt directorul? Jumătate de profesor voluntar sau jumătate de director? / Măsurile din legea 141 sunt un atac la rolul profesorului în școală și în societate

Alianța Colegiilor Centenare (ACC) critică dur măsurile introduse prin Legea 141/2025, pe care le consideră „un atac la statutul cadrului didactic” și „o compromitere pe termen lung a calității în educație”. De exemplu, obligațiile impuse directorilor de școli de a preda 10-14 ore/săptămână creează ambiguități și inechități, potrivit unui punct de vedere transmis redacției.

• OFICIAL Legea 141/2025, legea Bolojan, a intrat în vigoare. Prevederile care afectează Educația: comasări de școli, creșteri de norme, tăieri de burse și clase, plata cu ora și degrevări de normă

„Unde ne situăm cu norma de 10–14 ore/săptămână? Ce este de fapt directorul? Jumătate de profesor voluntar, sau jumătate de director? Câte ore de muncă va avea săptămâna de lucru a directorului?”, se arată în punctul de vedere al ACC.

Reprezentanții colegiilor centenare consideră că această dublă obligație creează ambiguități și inechități și subliniază că, în majoritatea statelor europene, directorii nu predau deloc sau, în cazuri excepționale, au o normă redusă de 2–6 ore săptămânal. 

„Domnule ministru, pe ce mizați pentru a avea directori de școli dispuși să suporte stresul generat de aceste reglementări haotice? Care vor fi sarcinile care să primeze în activitatea lor? Vă așteptați la sacrificiu din vocație, din patriotism, sau considerați că se vor găsi naivi sau oportuniști suficienți?”, transmit semnatarii documentului.

Norma didactică de 18 ore pe săptămână, tradițională în România și adoptată de multe state europene precum Bulgaria, Grecia, Franța sau Italia, este considerată de Alianța Colegiilor Centenare (ACC) drept echilibrată. 

Reprezentanții colegiilor propun însă o diferențiere a normei în funcție de rolul disciplinei și cer ca activitățile extracurriculare – de la pregătirea olimpicilor, până la cercuri și activități culturale sau sportive – să fie recunoscute ca parte integrantă a muncii profesorilor.

ACC critică faptul că, de ani de zile, profesorii sunt amăgiți cu titlul de „profesor emerit”, introdus prin legi anterioare, dar pentru care ministerul nu a elaborat niciodată metodologia de acordare. 

Redăm integral punctul de vedere al Consiliului Director al Alianței Colegiilor Centenare privind situația actuală din învățământul românesc

„Așa zisa reformă a sistemului promovată prin legea 141/2025, este, în fapt, un atac la statutul și rolul cadrului didactic în școală și în societate, o compromitere pe termen lung a calității în educație care nu poate fi justificată nici măcar prin invocarea perioadei de criză multiplă pe care o traversează țara.

Este un triumf al mentalității proletare prin care se acreditează ideea că educația, nefiind producătoare de bunuri materiale, este o povară și este puțin folositoare societății. Este surprinzător să constați luarea unor asemenea măsuri când ministrul este un intelectual autentic, o personalitate bine afirmată profesional care, cu certitudine, are o viziune sistemică asupra funcționării învățământului și a societății. Asemenea reglementări nu au fost introduse legal nici în perioada statului totalitar ( vezi decretul 175/1948 ), iar o revizuire a acestora este absolut necesară și trebuie să aibă în vedere și următoarele considerente:

1) norma didactică de predare de 18 ore/săptamână, tradițională în România inclusiv în perioade de crize majore ale statului, este proporția echilibrată, fiind adoptată de multe state europene (Bulgaria, Croația, Grecia, Franța, Finlanda, Italia, Spania, Republica Moldova, Polonia).

O eventuală ajustare a normei didactice ar putea avea în vedere o diferențiere a acesteia în funcție de rolul fiecărei discipline didactice în finalitățile educației, în economia evaluărilor naționale, precum și de specificul activității extracurriculare. Un ecart de 2-4 ore pe săptămână între diferitele discipline școlare ar fi chiar o calibrare justă în funcție de efortul specific fiecăreia.

În cele mai multe sisteme, așa cum a fost și în legislația noastră până acum, se realizează o reducere de normă în raport cu vechimea  la catedră (în speță, 2 ore/săptămână). Apoi, ingratitudine totală, activitatea extracurriculară cum ar fi pregătirea pentru performanță (concursuri, olimpiade), activități culturale, științifice, tehnice (cluburi educative, cercuri cu elevii, ansambluri artistice, sportive ș.a.), este trecută cu vederea și se mizează pe voluntariatul profesorilor (de remarcat că majoritatea acestor activități se desfășoară sâmbăta și duminica!). Acestea toate trebuie să fie cuprinse, într-un fel, în norma profesorului. 

În colegiile naționale, dar desigur și în multe alte unități de învățământ preuniversitar, efectivele cu care un profesor lucrează extracurricular pentru performanță depășesc, uneori, numărul standard de elevi pentru o clasă. Această parte consistentă a muncii profesorului, de maxim efort psihic și intelectual, nu este recunoscută și reglementată prin metodologii de aplicare, chiar dacă este amintită în legea 141/2025.

Zeci de profesori de mare valoare, cu rezultate de excelență, sunt amăgiți, începând cu legile 1/2011 și 198/2023, cu statutul de ”profesor emerit”, pentru care ministerul nu a găsit timp să elaboreze metodologii de acordare a titlului, și aferent, a simbolicelor recompense. Asta spune totul despre respectul ”elitei” politice față de elita didactică.

2) obligația de activitate didactică a directorilor de unități de învățământ preuniversitar este un aspect și mai hilar al noilor reglementări. În niciun stat european, directorii nu au astfel de obligații mai mult decât o fracție de 10-20%. De exemplu în Cehia, Croația, Franța, Finlanda, Italia, Spania, Suedia, Grecia, directorul este manager educațional, fără obligații de predare, iar în Bulgaria, Germania, Polonia, Slovacia, Ungaria, norma de predare a directorului este variabilă, între 2 și 6 ore/săptămână. 

Unde ne situăm cu norma de 10-14 ore/săptămână? Ce este de fapt directorul? Jumătate de profesor voluntar, sau jumătate de director? Câte ore de muncă va avea săptămâna de lucru a directorului, prin raportare la cele două aspecte ale activității sale? Această ambiguitate creează inechități neacoperite de diferențele salariale, în plus, directorul are dreptul la 28 de zile de concediu, iar un profesor la 62 de zile. Cu alte cuvinte, la obligații directorul este peste jumătate de profesor, iar la drepturi este sub jumătate de profesor!

Domnule ministru, pe ce mizați pentru a avea directori de școli dispuși să suporte stresul generat de aceste reglementări haotice? Care vor fi sarcinile care să primeze în activitatea lor? Vă așteptați la sacrificiu din vocație, din patriotism, sau considerați că se vor găsi naivi sau oportuniști suficienți ?

Uimitor și aberant este faptul  stabilirii unei sarcini de predare de 10 ore/săptămână pentru inspectorii școlari generali! Considerăm că această măsură este un atentat la statutul acestei funcții! Cu siguranță vor fi nevoiți să facă multe compromisuri ca să gestioneze cele două sarcini, ceea ce le va știrbi prestigiul și vor fi mereu supuși culpabilizării.

Este deci necesară revizuirea acestor măsuri adoptate nedemocratic, netransparent și inoportun.

Nedemocratic, pentru că ,în toate timpurile, reglementarea normei didactice s-a făcut prin consultări ample în sistemul educativ și prin dezbateri parlamentare asumate.

Netransparent, pentru că nu se cunoaște echipa care a elaborat aceste reglementări, nici materialele pe baza cărora s-a lucrat.

Inoportun, pentru că după nefericita evoluție a implementării proiectului ”România Educată” prin legea 198/2023, constatăm că aproape toate prevederile legii au fost prorogate sau desființate.

Alianța Colegiilor Centenare, înființată în 2008, a propus chiar prin scopul și obiectivele sale – încadrate în sfera descentralizării – un model de reformare din interior a învățământului românesc, fără convulsii și fără riscuri, conservând, iar apoi diseminând valorile școlii tradiționale adaptate prudent noutăților educaționale. Dintre  cele 1468 de licee existente în România, 86 sunt în ACC, adică 5,85%. La admiterea în liceu din acest an, 40 de poziții din topul primelor 50 de specializări, adică 80%, sunt ocupate de școlile din Alianță, iar aceste rezultate se mențin din 2008, de când am început să facem astfel de statistici.

Aceste date  confirmă potențialul colegiilor din ACC, potențial care ar fi putut transforma asociația într-o veritabilă locomotivă a învățământului românesc!

S-a întrebat careva dintre cei care au decis, în numele școlii românești, în ultimii 35 de ani, care ar fi motivul pentru care cei mai buni absolvenți de gimnaziu aleg colegiile centenare pentru continuarea studiilor liceale? Credem că da, dar ignorând apoi total eforturile noastre.”

Citește și:

OFICIAL Legea 141/2025, legea Bolojan, a intrat în vigoare. Prevederile care afectează Educația: comasări de școli, creșteri de norme, tăieri de burse și clase, plata cu ora și degrevări de normă

Directorii școlilor cu mai puțin de cinci clase nu sunt degrevați de norma didactică de predare, ci vor avea obligația de a face 80 de ore pe lună la catedră, din septembrie 2025 – proiect de HG în aprobare la Guvern

ULTIMĂ ORĂ Directorii de școli, grădiniță și liceu vor avea normă didactică de predare 10 ore pe săptămână dacă îndeplinesc anumite condiții / Crește norma de predare a directorilor la 14 ore, dacă sunt mai puține formațiuni de studiu – proiect de metodologie

Directorii adjuncți vor avea norma de predare 12 ore pe săptămână / Cea mai mare normă de predare, 16 ore, este pentru directorii adjuncți ai Centrelor județene de resurse și asistență educațională și ai unităților de educație extrașcolară – proiect