Alina Cuciureanu, director Colegiul Silvic ”Bucovina”: Ajung în clasa a IX-a elevi care nu știu să scrie și să citească. Am lucrat cu abecedar și învățători și i-am adus să promoveze Bacalaureatul / Aceasta este realitatea și nu-mi este rușine să o recunosc

1.726 de vizualizări
Foto: INQUAM Photos / George Călin
„Ajung în clasa a IX-a copii care nu știu să scrie și să citească. Am avut ani în care am invitat alături de noi învățători de la școlile generale și am lucrat cu copiii aceștia, cu abecedarul. Aceasta este realitatea și nu-mi este rușine să o recunosc și am muncit și i-am adus pe acești copii să promoveze Bacalaureatul, a declarat Alina Cuciureanu, director Colegiul Silvic ”Bucovina” din Câmpulung Moldovenesc, județul Suceava, la Radio Iași România.

Alina Cuciureanu a spus că evaluarea liceelor tehnologice doar prin rata de promovare la Bacalaureat nu reflectă realitatea acestor școli, unde elevii obțin și certificat de calificare profesională, dar vin adesea cu lacune mari din gimnaziu.

Directoarea a declarat că mediile de admitere la liceele tehnologice sunt „extrem de mici”, însă rezultatele pot fi schimbate. „Acum doi ani, rata de promovare la Bacalaureat, la Colegiul Silvic «Bucovina», a fost de 91%, iar anul trecut de 88%. Asta înseamnă muncă, să reușești să-l aduci pe copil acolo unde poate el să ajungă”, a spus Cuciureanu.

„Copiii prind niște aripi foarte serioase, pentru că noi facem o pregătire practică reală. Poate mulți din alte școli se feresc. Hai să nu ieșim cu ei în teren, că dacă alunecă. Hai să nu scoatem motoferăstraiele, că dacă se taie. Noi nu facem așa. Învățăm să facem. E foarte important ca acești copii să știe să-și facă meseria”, a afirmat Alina Cuciureanu.

Redăm fragmente din intervenția la la Radio Iași România

Andreea Daraban: În spațiul public, liceele tehnologice sunt adesea evaluate, aproape exclusiv, prin rata de promovare la Bacalaureat. În ce măsură considerați că acest criteriu reflectă realitatea și performanța unui liceu cu profil silvic?

Alina Cuciureanu: La toate liceele tehnologice există un dublu avantaj. Copiii aceștia termină și cu certificat de calificare pe nivel 4 și termină și cu Bacalaureat. La capitolul Bacalaureat, după cum știți, mediile de admitere la liceele tehnologice sunt extrem de mici, dar prin muncă și efort susținut și permanent, reușim să-i aducem pe copiii aceștia până la un final frumos. Tot ce vă spun acum, vă spun doar în numele acestei școli.  Deci, acum doi ani, rata de promovare la Bacalaureat, la Colegiul Silvic ”Bucovina” a fost de 91%, iar anul trecut de 88%. Asta înseamnă muncă, să reușești să-l aduci pe copil acolo unde poate el să ajungă.

Dar trebuie să jucăm cumva cu cărțile pe masă. Ei vin în clasa a IX-a cu lacune extraordinar de mari, asta este marea mea problemă, nu știu ce se întâmplă în învățământul gimnazial, de ajung în clasele a IX-a copii care nu știu să scrie și să citească. Am avut ani în care am invitat alături de noi învățători de la școlile generale și am lucrat cu copiii aceștia, cu abecedarul. Aceasta este realitatea și nu-mi este rușine să o recunosc și am muncit și i-am adus pe acești copii să promoveze Bacalaureatul.

În ultimii ani suntem mult peste media națională la rata de promovare a Bacalaureatului, dar doar noi știm câtă muncă avem cu ei, dar muncim cu sufletul. Atât timp cât acești copii ne-au ales, ei trebuie să plece pe un drum extrem de frumos.

Să știți că elevii, în mare parte, nu doresc Bacalaureatul, dar părinții acestora doresc și atunci dacă tot doresc, facem un efort, recuperăm, remediem. De exemplu, în CDEOȘ-urile (n.r. curriculum la decizia elevului din oferta școlii) care vor fi din anul școlar următor, avem posibilitatea să prindem și aceste programe remediale, apoi când vor ajunge în clasa a X-a, deja putem să prindem ore de pregătire pentru Bacalaureat. Lucrurile se schimbă și se schimbă în bine. Dar nu înțeleg starea asta de panică. Trebuie că ne adaptăm acestor lucruri care se schimbă în permanent.

Andreea Daraban: Cum evaluați rezultatele absolvenților dumneavoastră, dincolo de examenul de bacalaureat, în ceea ce privește inserția profesională și integrarea pe piața muncii? Aveți statistici de acest fel?

Alina Cuciureanu: Pentru mine, bucuria este că fiecare copil a reușit să-și găsească un loc de muncă. Tristețea este că ei,  și nu știu de unde mirajul ăsta al străinătății, că toți copiii, pe care i-am avut în loturile cu care am participat la Campionatul European, au fost cumva cooptați de Austria, de Suedia și imediat au primit oferte și au plecat să lucreze acolo. Lucru care ne și bucură, dar ne și întristează.

Copiii prind niște aripi foarte serioase, pentru că noi facem o pregătire practică reală. Poate mulți din alte școli se feresc. Hai să nu ieșim cu ei în teren, că dacă alunecă. Hai să nu  scoatem motoferăstraiele, că dacă se taie. Noi nu facem așa. Învățăm să facem. E foarte important ca acești copii să știe să-și facă meseria. În străinătate, dacă trebuie să te angajezi, poți să ai 10 la bacalaureate, 10 unde vrei tu, treci de testarea practică, ești angajat. Dacă nu, la revedere.

Moderator: Vă întrebam dacă aveți statistici privind integrarea pe piața muncii în țară, la noi. Copiii după ce termină acest liceu, își găsesc un loc de muncă?

Alina Cuciureanu: Sigur că da. Elevii nu vin aici doar pentru a învăța o meserie, vin aici pentru că să se face carte și mulți pleacă să dea admitere în străinătate. Alții pleacă către Facultatea de Medicină în România, către Informatică, către Drept. Deci, avem și o astfel de baterie de copii care își formează o pregătire solidă pentru admitere în alte țări sau la facultăți care n-au nicio treabă cu silvicultura sau cu serviciile. Dar da, se duc către studii superioare și se duc și către piața muncii.


8 comments
  1. Că părinte, când observi că copilului nu îi place școala, în sensul că nu îi plac materiile de bază ( română și matematică), poate la altele este bun( aici și sistemul greșește în clasificarea elevilor), poate îl indrumi spre o profesională. Electricienii câștiga mai mult decât mai mulți din societatea actuală și este o meserie pe care nu o sa o înlocuiască AI îl prea devreme.

  2. „Ajung în clasa a IX-a copii care nu știu să scrie și să citească…am invitat alături de noi învățători de la școlile generale și am lucrat cu copiii aceștia, cu abecedarul. Aceasta este realitatea”

    da, asta e realitatea de RAHAT a unei bune părți a invățământului românesc. Și mai ținem in viață licee cu zero promovabilitate ani de-a rândul!!!

  3. Copilul, cea mai mare parte a timpului sta la scoala prin urmare consider ca este datoria scolii de a-l invata – ce sa faca parintele mai intai cand vine de la job ? Nu este normal ca sarcina predarii sa fie lasata pe parinte – platim ptr. a avea un sistem de invatamant !
    Ne place sa ne comparam cu tarile nordice – fara teme pentru acasa si cu rezultate deosebite la invatamant – oare de ce acestia reusesc ?

  4. Școala se face la școala. Asta este definitia. Poate unii elevi și părinți care nu știu să citească.
    Nu cred că este vina părinților că ajung elevi la liceu fără să știe tabla înmulțirii.
    v ați gândit că unii părinți nu știu tabla înmulțirii?
    școala se face la școala nu acasă.

  5. Avem părinți care își trimit copiii la LICEU fără să știe tabla înmulțirii!
    Ce așteptări au acei oameni de la școală pentru copiii lor, în condițiile în care i a durut la 2m de bască atunci când su făcut operațiile de bază???

    Cum poți tu, ca părinte, să te lauzi cu nu știu ce business de succes, când copilul TAU nu a acumulat nici măcar tabla înmulțirii în școală??? Chiar atât de surd, orb și prost poți să fii?
    Cu un profesor sta copilul 1-2 ore la școală pe săptămână, acasă cel puțin 15-16 ore pe zi!!!

    1. Si totusi nu parintii sunt de vina pt ca a ajuns copilul in clasa a 9-a fara sa stie tabla inmultirii. Intrebarea e cum de a trecut clasa ..clasele ? Cine i-a dat medie de trecere daca nu era de trecere? Discutia asta nici nu ar trebui sa existe, de fapt. Profesorii ar trebui sa isi foloseasca instrumentele atunci cand e cazul!

    2. aceasta discutie am avut o cu un vecin cu putin timp inainte sa vad articolul, suparat ca i am zis ca l a lasat balta pe fiu sau! tot cadrele didactice sunt de vina! apoi a avut tupeul sa spuna ca profesorii sunt nimicuri, au experienta zero, fiindca predau mereu acelasi lucru, in timp ce el are de a face in fiecare zi cu multi clienti „diferiti”! asta e gandirea multora! fiu sau e un analfabet care baga prafuri sa isi umfle muschii, si nici nu pare ca face prea bine.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Lucian Ciolan, prorector al Universității din București: Avem nevoie de o politică educațională cap – coadă privind formarea și dezvoltarea profesională a profesorilor din România de la momentul T0 până la finalul carierei

Lucian Ciolan, prorector al Universității din București și președinte al Asociației Române de Cercetare în Educație (ARCE), atrage atenția că rezultatele studiilor PISA trebuie să ajute la implementarea unor politici…
Vezi articolul