„Am întrebat de ce nu vedem Soarele noaptea, iar o elevă de la un liceu bun mi-a răspuns: Pentru că e întuneric” – profesorul de fizică Ion Băraru, despre prăbușirea alfabetizării științifice la români: În 7 ani de zile, la Constanța, la Fizică a luat un singur profesor definitivatul / Meseria de profesor a fost denigrată

28.159 de vizualizări
Ion Băraru / Foto: CEAE.ro
„Au rămas insule de câțiva profesori care nu au plecat din învățământ și nu au dispărut. Acum e criză mare, nu avem titulari la matematică, la fizică în orașe mari. În 7 ani de zile, la Constanța la fizică a luat un singur profesor definitivatul. Asta e realitatea”, arată Ion Băraru, profesor de Fizică la Colegiul Național „Mircea cel Bătrân”, din Constanța. Acesta a spus pentru reprezentanții Centrului de Evaluare și Analize Educaționale că nu este surprins de rezultatele celui mai recent Eurobarometru care a evaluat atitudinea europenilor față de știință și tehnologie a scos la iveală un nivel redus al alfabetizării științifice în rândul cetățenilor români, cel mai scăzut din Uniunea Europeană. 

Doar 2% dintre conaționali au putut răspunde corect la mai mult de 8 întrebări simple despre știință și tehnologie, în condițiile în care media europeană este de 24%.

În schimb, România este țara europeană cu cel mai mare procent de cetățeni care cred că primii oameni au trăit pe vremea dinozaurilor – 34% (în comparație cu media europeană de 20%). Alți 21% nu știu dacă această afirmație este adevărată sau falsă.

Prin urmare, procentul celor care au răspuns, în mod corect, că afirmația este falsă a fost de 45% (față de media europeană de 66%). Spre comparație, în Suedia, procentul celor care au răspuns că afirmația este falsă a fost de 86%, iar în Belgia, Luxemburg și Cehia, de 82%.

Profesorul de fizică Ion Băraru își amintește că, în urmă cu 10 ani, a avut un șoc. „Am întrebat de ce nu vedem Soarele noaptea, iar o elevă de a X-a, vorbim de o elevă de la un liceu bun, mi-a răspuns: Pentru că e întuneric. Pentru mine a fost o descoperire care ține de domeniul științifico-fantastic să aflu că un elev de liceu nu știe răspunsul la această întrebare. Întrebați-i pe elevi și astăzi: Ce face Soarele noaptea? și veți vedea că sunt destui care nu știu”, crede profesorul. 

„Nu avem titulari la matematică, la fizică în orașe mari”

Aceasta este, spune Ion Băraru, consecința a ani buni de degradare a învățământului, degradare petrecută din cauza politizării educației, a subfinanțării, a salariilor mici, a erodării constante a prestigiului profesorului în societate. Rezultatul?

La fizică, media de vârstă a profesorilor trece bine de 40 de ani, multe cadre didactice respectate sunt în pragul pensionării, iar tinerii se feresc de o carieră didactică. „Meseria de profesori a fost denigrată, salariile au ajuns la genunchiul broaștei, iar profesorul a ajuns la coada societății”, spune Ion Băraru care crede că investiția în oameni este o urgență mai mare decât investițiile materiale. „Nu trebuie să investim în scaunul din fața clasei, ci în persoana care o să ocupe acel scaun”, subliniază profesorul.

O educație științifică de calitate ar trebui să înceapă încă din clasele primare, însă acestui lucru nu îi este acordată încă atenția cuvenită, iar unele manuale conțin greșeli și formulări nefericite. „Am găsit într-un manual de clasa a treia că Pământul atrage corpurile ca un magnet. Pământul are magnet, dar și Marte atrage corpurile și nu e magnetic. Este o altă lege, este legea atracției universale, nu legea atracției între magneți. Și sunt greșeli științifice uriașe”, afirmă Ion Băraru.

  • Totodată, învățătorii ar trebui să explice fenomenele naturii într-un fel atractiv pentru elevi. „Ca să ilustreze mișcarea Pământului în jurul Soarelui, ar putea să se învârtă în jurul unui bec”, exemplifică el. Pentru că lipsesc astfel de lecții de la vârste fragede, sunt elevi români care cred încă, după ani de școală, că Soarele se învârte în jurul Pământului, lăsându-se păcăliți de mișcarea aparentă. 

Un profesor cu rezultate notabile la concursurile naționale și internaționale de fizică, Ion Băraru este adeptul folosirii la clasă a metodelor active, între care metoda investigației. Parte a programului „Fizica Altfel” și unul dintre autorii noii programe de fizică pentru gimnaziu, Ion Băraru se numără și printre autorii primelor manuale concepute după metoda investigației. Are convingerea fermă că drumul sigur spre adevărul științific își are originea în curiozitate. De aceea, le hrănește elevilor lui curiozitatea și îi încurajează să gândească singuri. Aceeași filosofie stă și la baza manualelor pe care și-a pus semnătura.

Citește articolul integral pe blogul ceae.ro.

20 comments
  1. Stimate Domnule Profesor,

    As putea spune ca nici un om cu un simt al umorului deosebit nu ar putea ocoli pronuntarea unei sentinte foarte serioase, categorice, la final. Cine altul?
    Si daca s-a ajuns in situatia asta este foarte grav, mai ales daca ignoranta este dublata de o aroganta nefondata, holbata, de genul ”Si ce daca nu stiu?”
    Pai, ce daca, chiar. Eu am postat mai demult pe Facebook textul unei alocutiuni a domnului academician Ioan-Aurel Pop si, spre surprinderea mea (” […] Si nici de dragul gloriei postume”), textul acela nu a primit nici un “like”. Nimanui, nene, nu i-a placut discursul domnului academician. (https://www.cotidianul.ro/academicianul-ioan-aurel-pop-o-falsa-problema-a-scolii-romanesti/)
    Dar, ochii deschisi – atata macar ar fi trebuit sa se intample. Ce vreti, ma, elevilor, sa vi se predea numai lectii de supravietuire in mahala, lectii de facut bani fara scoala si efort, articole despre dezastre naturale? Pai, luati legatura cu Bear Grylls (si omul e un profesionist, cu scoala si experienta in spate) sau faceti un tur prin penitenciare (scoli de corectie parca nu mai aexista), cluburi cu ciumegi de noua generatie, botosi si holbati, prin gari si piete agro-alimentare. In zece ani fratii Grigorenco va vor invidia, ca ei s-au chinuit degeaba sa faca 18 ani in generala.
    Daca asta e viitorul, atunci el va fi doar o agravare crunta a prezentului, de o sa ramanem “uau” cu totii si singurul indiciu al evolutiei va fi cresterea mediei de inaltime. In contextul evolutiei omului, doar o forma fara fond.

  2. Nu sunt dotate laboratoarele,realitatea ca si daca ar fi dotate laboratoarele ,profesorii refuza sa faca experimente si sa se ,,complice” .Eram eleva in 2000 cand au fost dotate laboratoarele ,niciun profesor nu a utilizat nimic ,tot teorie.Sunt scoli care prin proiecte europene au fost dotate cu table interactive,videoproiectoare,zac nefolosite in magazii.Sunt prea comozi profesorii ca sa le utilizeze.Trist dar adevarat.

  3. Ideea e ca meseria de cadru didactic pentru stiinte nu e deloc atractiva pentru tinerii din ziua de azi. Liceenii buni la matematica sau fizica merg pe inginerie sau informatica, cei buni la chimie sau biologie merg pe medicina. Si absolut toti din cei mai de sus vor sa practice meseriile pentru care s-au pregatit – angajati fie in economie, fie in sistemul de sanatate -, niciunul nu se gandeste macar sa predea la preuniversitar.

  4. Daca vorbim de fizica, chimie, biologie, muzica, desen, limbi straine, romana, geografie aici copiii au nevoie de laboratoare, au nevoie de materiale, au nevoie sa studieze fenomenul, sa-l experimenteze, iar atunci copilul va sti sa ofere un raspuns corect. Noi am transformat laboratoarele in sali de cursuri, unde copiii invata mecanic, doar pentru a lua o nota de trecere. Acum ceva timp la Liceul Ion Barbu din Bucuresti,se organiza anual un eveniment “Zilele Pamantului”, unde elevii trebuiau sa prezinte in fata unui juriu un experiment si sa-l explice, vreau sa va spun ca eu am ramas uimita de cum puteau prezenta copiii experimentul lor, era un amestec de emotie + dorinta de a arata ca experimentul lui este cel mai interesant. Ce am apreciat foarte mult a fost ca dna invatatoare i-a implicat pe toti copiii din clasa la aceasta activitate si nu selectiv, dar cu regret acest eveniment a durat doar 2,3 ani. Unde sunt cluburile de fizica, chimie, biologie, muzica…. copiii au nevoie de un laborator de muzica, sa aiba contact cu instrumente muzicale, sa invete sa asculte o melodie, unde este laboratorul de chimie unde copiii pot amesteca diferite substante si sa traga concluziile dupa experiment….dragilor noi trebuie sa readucem stiinta in scoli inca din clasele mici, trebuie sa descoperim copiii care au anumite inclinatii spre stiinta si sa-i sustinem, dar lucru acesta se poate face daca atragem fonduri europene, daca facem scoli si le dotam cu tot ce este necesar si sa nu facem diferenta intre zona rurala si cea urbana. Toti copiii sunt egali si au drepturi egale la invatatura.
    P.S. Fiica mea mi-a spus ca in liceu si-ar fi dorit sa vina cate un reprezentant din fiecare domeniu si sa le explice job-ul/joburile din domeniul respectiv, iar daca esti atras de un anumit domeniu sa poti merge in vacanta in practica sa iei un prim contact cu meseria respectiva.

  5. Profesorii sunt 99% de vina, ei se duc la scoala nu sa mai pregateasca o noua generatie de oameni ai muncii, ei se duc sa treaca timpul, sa stranga vechime si sa isi ia banii nemeritati pe 14 ale lunii. De asta invatamantul este de ka*at! Formati doar votanti pentru pesedeu si aur

    1. Elena Stefania elevii sunt rezultatul,,muncii “profesorilor,iar profesorii sunt rezultatul,,muncii” altor profesori,samd.

  6. Nu o mai ardeti cu definitivatul si cu titularizarea, ca acolo se dau subiecte de anii terminali de liceu, iar majoritatea (80%) din profesorii care dau aceste examene predau in gimnaziu unde ministerul interzice sa se predea din programa de liceu. Si majoritatea profesorilor titulari s-au titularizat prin vechime, ca daca ar fi sa le dam examen de titularizare la toti titularii, nici macar 10% n-ar lua nota peste 5.

    1. Cum adică “majoritatea s-au titularizat prin vechime”? Există titularizare prin vechime?
      În privința subiectelor la titularizare, sper că nu vorbiți serios. Avem toți studii superioare. Așadar știm toți, indiferent că predam la gimnaziu sau la liceu, mai mult decât un elev de clasa a XII a. Și chiar dacă un profesor care predă română, fizică, matematică, chimie, etc la gimnaziu nu mai e familiar cu materia de liceu, este capabil să reia informațiile pentru examen. Profesorii trebuie să știe mai mult decât programa școlară, că de-aia a făcut 4-5 ani de facultate.

      1. unii au facut 3 ani si aia la FF, s-au bagat in invatamant doar de dragul unui venit stabil si oarecum bun, castigat usor fara sa predea mare lucru. Materia de matematica, informatica, chimie si de fizica de liceu(subiectele de clasele a11-a si de a 12-a) nu ar trebui data la titularizare profesorilor care vor sa predea doar la gimnaziu (sau care nu au modulul2 dppd)

  7. La ce te astepti daca se studiaza 13 ani religie in scoala, fizica e pe cale de disparitie, ore putine la liceu, nu se mai cere la bac, nici la facultati, chiar tehnice.
    Nu gasesti de lucru ca absolvent de fizica, in plus e si o facultate grea.

    1. Profi 21, ești “mare”! Ai reușit să găsești “inamicul” propriei tale inculturi : “cei treisprezece ani (și nu 13) de religie”🤣🤣🤣

  8. Cand o sa se predea fizica asa cum trebuie, dincolo de o teorie muta, vasta, foarte greu de inteles, atunci o sa apara si interesul pentru aceasta disciplina. De ce oare toti elevii evita sa dea bacalaureatul la aceasta disciplina? Pentru ca e dificila? Nu! Ci pentru ca este aberant abordata in manualele scolare romanesti

    1. În liceul în care am învățat eu (la mijlocul anilor 90), ultima dotare a laboratorului fusese făcută la inaugurare, în 1966.

      În 2009 au fost date fonduri pentru dotarea laboratoarelor de fizică, chimie, biologie (de atunci nu s-a mai alocat nici un leu). Profesorii care răspundeau de laboratoare au solicitat aparatură și materiale specifice. Directorii, în marea lor înțelegere, cu ajutorul centrelor financiare (la vremea respectivă nu toate școlile se auto-administrau financiar), ne-au cumpărat calculatoare (fără licențe de vreun fel, nici măcar pentru Windows).

      Motivarea? Științele se pot învăța ”și pe calculator”.

      Așa că la gimnaziu am cumpărat din banii mei, anual, ce se poate cumpăra din piață (baterii, becuri, lupe, etc) și am ținut cu dinții de dispozitivele și materialele rămase de la dotarea din anii 60-70-80, care nu se perimează dar pot fi periculoase (cadre metalice, balanțe cu margini foarte ascuțite, sticlărie fragilă etc.)

      La liceu, majoritatea experimentelor de fizică se pot face în laboratoare virtuale (gen phet.colorado,edu) dar nu se compară cu un experiment făcut cu materialele în față. Poate doar în mintea celor care ne conduc și cred că merge și așa.

      Fizica nu e deloc grea. Matematica îi omoară pe elevi. La bacalaureat, la fizică sau chimie se cer doar probleme, în comparație de exemplu cu biologia, unde se mai poate învăța pe subiecte sintetizate. De aceea nu aleg elevii să-și complice viața, nu pentru că e fizica grea. (La care se adaugă faptul că nu ai voie să intri cu calculatorul în buzunar, iar la ore, pentru a mai salva timp, ești lăsat să lucrezi doar cu calculatorul. Normal că nu se mai încumetă să aplice tabla înmulțirii doar pe baza cunoștințelor din memorie.)

  9. Poți găsi o logică și în răspunsul elevei, plecând de la ideea că întunericul reprezintă absența luminii!
    Acum, tu ca profesor, poți să le explici elevilor ce a vrut să spună acea elevă? Eu te-am ajutat, dar tu, ca profesor, nu trebuie să râzi de elevi, ci să îi ajuți să explice răspunsul dat!
    Acea elevă chiar a spus ceva corect, în patru cuvinte!
    Problema nu este la ea, ci la tine, domn profesor!

    1. Felicitari, cadru didactic! Un raspuns pertinent si cu semnal de alarma la adresa multor profesori care batjocoresc copiii in felul acesta [comentariu editat pentru a elimina majusculele]

    2. Cadru didactic, bravo! Acum înțeleg ce se întâmplă. E plin de cretini care sunt cadre didactice. Și ești unul dintre “cadre”. Răspunsul tău era valabil până prin clasa V-a. Fata era la liceu? Ai auzit? Liceu! Și a ajuns în liceu pentru că niște “cadre” au lăsat o analfabetă să ajungă acolo (varianta bună) sau “cadrele” nu știau, nici ele, cum e cu lumina…(varianta și mai probabilă). Vai de mama noastră! [comentariu editat pentru a elimina majusculele]

    3. Ei bine, nu e chiar asa, un elev din clasa a X-a ar trebui sa stie cele doua miscari ale pamantului si sa stie sa coreleze pozitia unui om pe glob atunci cand este lumina si este intuneric. Nu vezi la tine in casa ca este intuneric e una, dar faptul ca soarele este pe partea cealalta a planetei tine de un simplu exercitiu de imaginatie. Eu nu vad problema la dl. Bararu ci mai degraba la atitudinea generala fata de stiinte, faptul ca toata lumea trage la romana si matematica pentru examenul de evaluare si restul sunt considerate materii colaterale. Aici vad problema. Am vazut elevi care ma urasc pentru ca nu le dau note mari la chimie si le stric media de intrare la liceu. Dar nu pot da note din burta elevilor care nu vor sa invete. Indiferent cum organizez lectiile nu vor si basta!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Salariul mediu net în Învățământ a crescut cu 35% în ianuarie 2024, față de aceeași lună din anul trecut, potrivit Institutului Național de Statistică / Politicienii au prezentat „creșteri de 50%” până în iunie 2024, iar sindicaliștii au anunțat că „suntem în grafic cu salarizarea”

Media creșterilor câștigurilor salariale nete în Învățământ, în perioada ianuarie 2023-ianuarie 2024 a fost de 35,3%, potrivit datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică. Concret, în ianuarie 2024 câștigul…
Vezi articolul

OFICIAL Evaluarea pentru inspecțiile de grad didactic, modificată masiv. Numărul de puncte pentru predare a fost redus aproape la jumătate, sunt introduse 20 de puncte pentru feedback, iar profesorii vor fi notați și pentru utilizarea de resurse digitale “cu respectarea drepturilor de autor”

Noile fișe de evaluare pentru inspecțiile de grad didactic, valabile din anul școlar 2022-2023, au fost publicate în Monitorul Oficial pe 22 iulie. Prin ordinul de ministru care completează Metodologia…
Vezi articolul

FOTO Grevă de amploare a profesorilor în Franța, după ce măsurile de protecție împotriva Covid-19 din școli “nu le garantează siguranță”, susțin sindicatele / Jumătate din școli, închise astăzi

În fața unor schimbări frecvente ale protocolului sanitar de protecție Covid-19 din școli, din ultimele 10 zile, profesorii francezi de învățământ primar, gimnaziu, dar și de la licee, sunt în…
Vezi articolul